De ieri, de azi
– Îmi place de un băiat de la școală.
– De când, Maria? Că nu mi-ai zis.
– De azi.
– Cum așa?
– L-am văzut azi și m-am gândit la el. Aaaa, și de unul de la after school. Îl alerg pe hol.
– Și de el de când îți place?
– De ieri.

Bunic învățător
Gemenele sunt în vacanță, la taică-meu, care vrea să le-nvețe diverse. Le tot întreabă cât fac atât minus atât, din astea.
Copilele tac și fac, tac și fac… Apoi se plâng:
– Spune-i tu lu’ bunicu’ că-l vrem așa cum era înainte! Noi nu vrem bunic învățător! Îl vrem cum era până acum!

Trădare
– Ioana m-a trădat.
– Cum așa?
– Azi a stat lângă M. în bancă, în locul meu.

De prin bucătărie
De parcă ar fi prima dată când mănâncă ce-i fac eu, Ioana îmi spune, cu toată uimirea:
– Știi, tu chiar gătești bine.

(Peste câteva zile.)
Pun niște legume într-o tigaie, niște carne pe grătar, încropesc un prânz rapid în zece minute, poate un sfert de oră.
– Mă și mir că ți-a ieșit mâncarea!
– Maria, dar nu mi-ați zis acum două zile că gătesc bine?
– Ba da. Dar azi mă mir că ți-a ieșit.

E evident
Mama, sunt un copil! Doar nu trebuie să-mi placă de toată lumea! (Maria)