Găsesc în dulap niște bucățele de zahăr cubic de care uitasem. Mi-am amintit cum ronțăiam eu zahărul cubic când eram mică și cât de rar se găsea. Așa că mă duc în camera fetelor și le întreb:
– Voi ați mâncat vreodată zahăr cubic?
Am zis cuvântul magic, adică zahăr. Când e vorba de dulce, entuziasmul fetițelor mele ajunge la maximum. Ioana lasă din mână piesele de Lego și începe să țopăie de parcă e pe arcuri.
– Nuuuu, n-am mâncat! Cum e? Vreau și eu! Vreau acuuuum! Îmi dai?
Aprob și, în timp ce aleargă spre bucătărie, mă întreabă:
– Mom, ce e ăla bic?
O privesc încurcată și-mi explică:
– Ai spus că-mi dai zahăr cu bic.

Maria are o pasă în care vrea să se îmbrace doar cu hanorace, eventual cu mânecile mai lungi, să nu i se vadă degetele. Uneori poartă și gluga, da, în casă. Totul asezonat cu niște momente în care își dă ochii peste cap.
Ioana, cu rochiță roz și fundiță cu glitter, legat de cele de mai sus:
– Aș vrea și eu să fiu cool, dar nu știu cum se face și Maria nu vrea să-mi spună și mie.
Maria, de sub glugă, catadicsește să-i zică:
– Trebuie doar să fii nepăsătoare.

E dimineață. Ioana și Maria se trezesc și le văd că intră-n bucătărie. Aproape în fiecare zi, Ioana e desculță. Avem această discuție în fiecare zi. De unde stau acum, nu le văd picioarele când deschid ușa.
– Ioana, te rog să nu-mi spui că ești iar desculță.
– Bine, atunci nu-ți spun.

– Dar lui Iohannis îi place viața?
– Cum adică, Maria?
– Adică e ca un rege, primește cadouri, se bucură, zice „eu sunt președinte și pot să fac orice”?
I-am spus că da, cam asta face.

Ioana, fericită că are voie să se joace pe telefon, vine să-mi arate ceva:
– Uite, mama, jocul ăsta se numește Moy și, în loc Gucci, au scris Moycci. Ce tare, nu?
– Dar de unde știi tu de Gucci?
– Din revista ta.

The post Când suntem #DoarNoiTrei (60) appeared first on Mara Coman.

Superputeri

Suntem în living și, ca să le amuz, ridic mâinile și un picior – una dintre posturile de la clasa de yoga în care nu prea reușesc să-mi păstrez echilibrul. The airplane, pentru cunoscători.
– Asta faci tu la yoga?, mă întreabă Ioana.
Dau din cap în semn că da.
– Și? Vezi viitorul?

Teme la română. Trebuie să o compare pe mama cu ceva.
Ioana:
– Mama mea este ca o Zână a Fericirii. Pentru că mă face să zâmbesc atunci când sunt tristă.
Mă topesc, mă emoționez etc. Nu pentru mult timp, că urmează Maria:
– Mama mea e ca o bufniță.
Say whaaaat? Fac ochii mari – ca o bufniță! – să văd de ce oare zice așa ceva. Continuă:
– Pentru că e deșteaptă.
Am râs :).

– Când o să fiu mare, o să fac un adăpost pentru pisici. Și o să o angajez pe Maria.
Soră-sa, un pic lezată:
– Poate te angajez eu pe tine!
– Da, da. O să fii adjuncta mea. Șefa numărul 2.
– Sfinte Sisoe!, exclamă soră-sa și pleacă.

– Adolescența e cea mai pupăcioasă perioadă. Așa am auzit.
(Maria)

The post Când suntem #DoarNoiTrei (59) appeared first on Mara Coman.

Mi-am făcut abonament la un program de yoga online. Le-am povestit fetelor și le-am spus că o să stau în camera mea o oră, că voi avea nevoie de liniște și că le rog să nu vină peste mine, e o oră a mea, pentru mine.
Zis și făcut. Rugămințile mi-au fost respectate într-un procent bunicel. Se termină clasa mea de yoga, deschid ușa și Ioana apare alergând și foarte curioasă:
– Și? Cum a fost? Ai zburat?

Mă fâțâi prin casă cu un umeraș pe care e o rochie albă, voluminoasă. Și superbă.
Mă vede Maria:
– Iar te îmbraci cu rochia aia de fantomă?

Ioana îmi povestește, la masă, despre tema de la școală: să caracterizeze un membru al familiei. Cer detalii.
– Trebuie să scriem cum arată, dacă e blond, brunet, dacă are suflet bun.
Mai ia o gură de piure și continuă:
– Oricum, despre tine o să scriu că ești frumoasă și tânără, că n-ai nici un rid. Că altfel ești în stare să nu-mi mai dai ciocolată.

Maria, cu telefonul în mână. Scrie ce scrie și-apoi îl lasă deoparte:
– Gata.
– Gata ce?, o întreb.
– Gata, sunt prietenă cu M.
M. e un băiețel din clasa fetelor. Am întrebat-o cum de sunt prieteni așa, dintr-o dată.
– I-am scris și l-am întrebat dacă vrea să fim prieteni. Și a zis că da.
– Și ce înseamnă că sunteți prieteni?
– Suntem doar prieteni, mama. Dar o să văd eu. Că de obicei băieții zic „da, suntem prieteni” și apoi uită de tine.

The post Când suntem #DoarNoiTrei (58) appeared first on Mara Coman.

Diplomație

După ce a făcut mofturi, Ioana a decis totuși să guste un fel de mâncare nou.
Ba mai mult, a recunoscut că i-a și plăcut.
Eu, încercând să fiu un părinte bun:
– Ioana, îți mulțumesc că ai gustat. E important pentru mine.
– Și acum putem merge la magazinul de jucării?

M-a desenat Maria. În bluză cu dungi, păr drept, cerceii pe care îi port cei mai des. Vorbesc între ele de parcă n-aș fi de față.
– Dar arată ca o adolescentă, îi zice Ioana.
– Mda, cred că am făcut-o prea tânără.
– Ce-ai ziiiiis?, o întreb eu.
– Ah, scuze, am uitat. Mami e deja tânără.

Plouă, bate vântul, e un pic de vijelie.
Gemenele stau la palavre:
– Ce facem dacă se întrerupe curentul?
– Ne uităm la un film.

– Ce înseamnă abătut?, întreabă Ioana.
I-a explicat Maria:
– Că te simți bătut, dar nu ești.

– Mi-a venit o idee. Da’ nu e de joacă; e de viață, îi zice Maria soră-sii.
– Oh!
– Uite, continuă Maria, pentru că eu sunt mai mare, că știi că m-am născut prima, mă gândeam ca de acum înainte să iau eu deciziile.
Ioana răspunde fără să stea pe gânduri:
– Nu.

Pentru mai multă inspirație, urmărește contul de Instagram @ioana_si_maria.

The post Când suntem #DoarNoiTrei (57) appeared first on Mara Coman.

Fetița mea inocentă

Suntem la Oradea, în vechea cetate. Maria e entuziasmată că a văzut o pisică. Era destul de departe de noi, dar fiică-mea mă anunță:
– E motănel.
– De unde știi tu?, o întreb.
– După fund!
Mă amuz, râd, dar vreau să înțeleg.
– Cum adică după fund?
– Are acolo o inimă întoarsă. <3

Nici nu-și dorește prea multe lucruri
Ioana se uită la un film. Vine spre mine alergând;
– Vino să vezi! Știi cu ce merge ăsta? Cu o mașină luungă! Vreau și eu!
Era desigur, o limuzină.
I-am zis că rezolv imediat.

Cuvinte pierdute
Maria vrea să povestească ceva despre o tornadă, dar nu găsește cuvântul:
– Știi tu, mama. Vâj-vâj.

Ce discută fetele mele cu prietenele lor
În dialogul de mai jos, Ioana o menționează pe Vera, prietena ei, care are 8 ani.
– Iohannis e urât, zice fiică-mea. Hai să-l înclouim.
– Cu cine vrei tu să-l înlocuim?
Stă un pic pe gânduri:
– Dracnea (cu c, da!) cum e? E urât și el?
– E în pușcărie, așa că…
– A, așa e. Uitasem. Mi-a zis Vera.

The post Când suntem #DoarNoiTrei (56) appeared first on Mara Coman.

Ce atâtea detalii?!

Ioana are acest moment dulce în care mă umple de complimente:
– Mama, ai cercei frumoși. Și ți-ai prins și părul frumos, uite ce bine-ți stă. Știi că nici n-ai riduri? Ești frumoasă, mama.
Intervine și Maria, plictisită:
– Dar nu puteai și tu să-i zici pe scurt?

Maria îi explică soră-sii:
– Trapezul arată ca un bucat din ăla de aur.
Mă pufnește râsul:
– Un bucat? Cum adică un bucat?
– Adică un lingou, mama.

Limbi străine

Facem unul din drumurile lungi cu mașina din vara asta. Fetele se entuziasmează la fiecare animăluț. Cai, vaci, oi și, desigur, câini și pisici. Și, dintr-o dată, Ioana vrea să știe:
– Calul vorbește limba călărească?

O să-i aduc eu aminte

Maria, strâmbându-se de fiecare dată când e o scenă ronatică într-un film și cei doi îndrăgostiți se sărută:
– Primul meu sărut va fi în clasa optișpea.

The post Când suntem #DoarNoiTrei (55) appeared first on Mara Coman.

Totul e despre noi
Suntem în mașină și Ioana vede pe geam o pensiune. Citește cu voce tare, pentru că are numele soră-sii:
– Uite, mama, Pensiunea Maria.
O secundă mai târziu:
– Dar de ce se cheamă pensiune? Că Maria mea n-a ieșit la pensie.

Nedreptate
Domnișoara Maria, la Cozia, după ce a coborât treptele vechi și denivelate din piatră, până jos, la râu:
– Mama, uite cât de nedrepte sunt scările astea!

Cariere de necontestat
– Trebuie musai să mă duc la cinema, să mă fac actriță, decretează fiică-mea, Ioana.
Maria nu se lasă mai prejos:
– Eu trebuie să joc fotbal, o să fiu portar.

Poate mai târziu
Vorbesc cu cineva și Ioana aude cuvântul dramă. Se înființează și mă întrerupe ca să mă anunțe că:
– Știu și eu o dramă, mama, doar că acum nu sunt concentrată.

Matematică
Copilele mele îmi arată un triunghi și-i zic dreptunghi. Sigur, mi-au zis că din greșeală. Insist:
– Triunghiul are doar trei laturi. Și tri vine de la trei.
– O fi așa, da’ dreptunghi nu are nici o legătură cu patru.
– Nu, pentru că triunghiul are trei laturi și trei unghiuri. Drept-unghi vine de la unghiul drept, care…
– De la ce? Despre ce unchi vorbești, mama?
Să lăsăm copiii să se bucure de vacanță, că mai au puțin și încep școala. Online.

The post Când suntem #DoarNoiTrei (54) appeared first on Mara Coman.

Sweet innocence
Sunt afară, în curte, aleargă, se joacă, vorbesc tare. Mă văd pe balcon și mă strigă, să-mi dea raportul:
– Mami, mami, am văzut două gărgărițe care se ajută: una o cară în spate pe cealaltă.
M-a pufni râsul și n-am îndrăznit nici să le contrazic, nici să le sugerez că poate fac altceva :)))

Motive
Fetelor mele nu le place să se trezească dimineața, în timpul școlii e destul de complicat cu trezitul dimineața. Și, cu toate astea, acum, în vacanță, vine Maria la mine cu această rugăminte: să o trezesc a doua zi la ora 8. Mă mir, desigur, și încerc să aflu care e motivul pentru care îmi cere așa ceva.
– Cum de ce? Pentru că vreau să trăiesc mai mult din viață.

Nu-mi iese chiar tot
Stau de vorbă cu un prieten când se înființează domnișoara Ioana și mi ți-l ia la înrebări:
– Tu ai meditat vreodată?
– Nu, îi spune sincer omul.
Eu mă amuz, că nu e deloc genul care să mediteze. Ioana continuă:
– Mami a meditat. Dar nu a reușit să și zboare.

Talente
Cu ceva timp în urmă, Ioana se uita absorbită la o fetiță care dansa – senzațional, de acord – la „Românii au talent”. O văd că-i place, o admiră, o și invidiază un pic. Și decide:
– Vreau să mă duci și pe mine la „Românii au talent”!
N-apuc să zic nimic, că-și lasă buza-n jos, a supărare:
– Doar că eu n-am nici un talent!

The post Când suntem #DoarNoiTrei (53) appeared first on Mara Coman.

Cu zahăr
Trag cu ochiul la film și nu înțeleg mare lucru din el.
– Cine  e domnul ăla negres?, întreabă Maria?
N-apuc să răspund, că intervine soră-sa.
– Nu e negres! E ciocolatist!

Adevărat, dar fals
Ioana vine spre mine alergând:
– Mooom, am o idee: hai să facem bani adevărați, dar falși!
…I-am zis că ideea asta au avut-o mai mulți.

Mai tăiem din litere
Maria alintă un motan care tot vrea să intre în dulap, dulap în care nu are voie (da, pentru că acolo sunt hainele mele):
– Hai la mine, micuțule, oh, nu știi tu că acolo n-ai voie, hai, prostu’ plantei!

Complimente
– Știi, când bunicul era mai tânăr, semăna cu Mr. Bean.
– Ioana, sper că nu i-ai spus asta!
– Am vrut, dar m-am gândit eu că nu prea o să se bucure…

P.S. Da, fotografia e de când erau mai mici și mai nepieptănate, dar nu m-a putut abține.

The post Când suntem #DoarNoiTrei (52) appeared first on Mara Coman.

Negociere
La masă, vorbesc amândouă întruna și le rog să ia o pauză.
Ioana mă lămurește:
– Noi nu suntem copii din ăia pe care îi pui într-un loc și tac.
Se gândește o secundă și revine:
– Bine, poate doar dacă ne dai ceva…

Pe o scară de la unu la zece…
– Mama, ce te doare?, mă întreabă Ioana.
– Sufletul, zic eu exasperată (eram la a 90-a întrebare în ziua respectivă).
– Ah, deci nu e nimic grav.

Conține zahăr
– Mom, ai găsit colibă?
– Ceee să găsesc, Maria?
– Colibă. Am mâncat la țară, la bunicul, și era așa bună…

Nod în papură
O țin în brațe pe Maria și-i spun:
– Ai un păr foarte frumos, Maria.
– Da, dar mă gâdilă.

Suferințele tinerei Ioana
– Am mâncat broccoli gol când eram mică.
– Și? Ai supraviețuit?
– Cu greu. Mi-a trecut toată viața prin fața ochilor.

The post Când suntem #DoarNoiTrei (51) appeared first on Mara Coman.