Ioana are acest moment dulce în care mă umple de complimente:
– Mama, ai cercei frumoși. Și ți-ai prins și părul frumos, uite ce bine-ți stă. Știi că nici n-ai riduri? Ești frumoasă, mama.
Intervine și Maria, plictisită:
– Dar nu puteai și tu să-i zici pe scurt?

Maria îi explică soră-sii:
– Trapezul arată ca un bucat din ăla de aur.
Mă pufnește râsul:
– Un bucat? Cum adică un bucat?
– Adică un lingou, mama.

Limbi străine

Facem unul din drumurile lungi cu mașina din vara asta. Fetele se entuziasmează la fiecare animăluț. Cai, vaci, oi și, desigur, câini și pisici. Și, dintr-o dată, Ioana vrea să știe:
– Calul vorbește limba călărească?

O să-i aduc eu aminte

Maria, strâmbându-se de fiecare dată când e o scenă ronatică într-un film și cei doi îndrăgostiți se sărută:
– Primul meu sărut va fi în clasa optișpea.