Am ieșit din cabinetul medicului tremurând.
Mă dusesem preventiv la o ecografie de sân, așa cum fac de ceva vreme, tocmai ca să pot trata din timp orice problemă de sănătate ar apărea.
Doar că, de data asta, medicul nu mi-a zis “Sunteți bine, stați liniștită, ne vedem peste un an”, ci mi-a spus să merg și la o mamografie.
Nu neapărat urgent, dar curând.
Așa că am făcut prima mea mamografie la 43 de ani. Am repetat ecografia și la alt doctor (aveam nevoie de o a doua opinie) și, din fericire, sunt bine.
Primul medic nu văzuse neapărat ceva grav, ci niște chisturi pe care le am, de altfel, de multă vreme și care n-ar trebui să pună probleme. Sincer, cred că n-am dat peste un specialist prea bun, ci peste un doctor care n-a vrut să-și asume răspunderea.
Lăsând asta la o parte, o mamografie tot trebuia să fac, mai devreme sau mai târziu; cei mai mulți medici o recomandă de la 45 de ani.
Am făcut, practic, tot ce se poate pentru a avea grijă de sănătatea mea. Iar de-atunci dorm mult mai bine.
Acest articol este scris sub umbrela #ACinceaPutere, la invitația C&A – un brand de haine cu care colaborez și care vrea să atragă atenția asupra numărului mare de femei care sunt diagnosticate cu cancer la sân în fiecare an.
În fotografie purtăm ținute de la C&A, iar accentele roz marchează simbolic campania de conștientizare a acestui tip de cancer.
***
Când mergi la ecografii și mamografii, împarți sala de așteptare cu alte femei care sunt acolo în același scop. Unele au venit, ca și tine, pentru investigații de rutină. Unele au simțit “ceva”, poate un nodul; altele au un diagnostic oncologic.
Într-una dintre zile m-am întâlnit la clinică cu o fostă colegă. Nu am recunoscut-o imediat din cauza măștii pe care o purta. Ea a crezut că n-o recunosc din cauza părului scurt, care abia începuse să-i crească după chimioterapie.
Cunosc femei mult mai tinere decât mine care suferă de cancer la sân, așa cum cunosc femei care și-au pierdut mamele din cauza acestei boli.
Este cel mai frecvent tip de cancer la nivel global și cel mai întâlnit la femeile din România. Pe de altă parte, 95% dintre cazuri pot fi vindecate total, cu o condiție: să fie depistate cât mai curând.
Cancerul la sân e o maladie tăcută, cu simptome relativ greu de depistat. Nodulii suspecți nu se simt întotdeauna la palpat (sau nu în stadiile incipiente) și nu dor.
De aceea, ecografia și mamografia (la recomandarea medicului sau după o anumită vârstă) sunt singurele moduri în care putem afla cât mai din timp dacă avem o problemă de sănătate în zona sânilor și cum trebuie să o tratăm.
Povestea mea are un final fericit, însă nu toate sunt așa
Îmi amintesc ca prin ceață cum m-am simțit între momentul în care primul medic m-a trimis la mamografie și cel de după, în care am aflat că sunt bine.
Nu aveam un diagnostic, ci doar o recomandare pentru mai multe investigații. Cu toate astea, gândul unei eventuale boli grave îmi umbrea zilele.
Încercam să mă concentrez pe ce am de făcut, să nu mă îngrijorez fără motiv – știam că sunt șanse mari să nu am nimic, că nu trecuse mult timp de la ecografia anterioară și că orice problemă de sănătate descoperită la timp are șanse mari de vindecare.
Însă am răsuflat ușurată abia după ce am aflat toate rezultatele. Am plecat de la clinică fericită, i-am sunat pe cei apropiați și, până am ajuns acasă, cred că aveam zeci de planuri pentru perioada următoare.
De foarte multe ori, între noi și o boală gravă, în stadiu avansat, sunt niște investigații de rutină care nu trebuie amânate.
Programați-vă la o ecografie la sân, sfătuiți-vă prietenele, surorile, mamele să meargă și ele. Nu neapărat în octombrie – luna în care vorbim cel mai des despre cancerul la sân și în care ne îmbrăcăm în roz.
Mergeți la aceste controale o dată pe an; vă pot salva viața.
Foto: Alexandru Roșieanu.
Toate ținutele sunt C&A.
Colegele mele din #ACinceaPutere au și ele niște povești interesante pe aceeași temă.
#ACinceaPutere nu este un site, nu este un blog, este un grup de 5 voci, Cristina Stănciulescu, Ana Bîtu, Diana Cosmin, Mara Coman și Noemi Meilman care se reunesc editorial atunci când au ceva de spus.
***
E și pe lista mea. În august, o colegă a murit din cauza cancerului de sân.
E crunt ce spui.
Avea 41 ani, 2 fete care au nevoie de mama lor și 90 de colegi care au plâns după o colegă deosebită. O spun că un semnal de alarmă după falsul,, mie nu mi se poate întâmpla.”
Aseară am descoperit un nodul mare pe unul din sâni. Asta înseamnă că de luni intru in tăvălugul vizitelor la medici și al investigațiilor specifice, cu speranța că nu e nimic grav. God help me and all of us!