Văzusem fotografii din Valencia de foarte multe ori, eram aproape convinsă c-o să-mi placă, dar nu mă așteptam să-mi placă la nebunie. După doar o zi și jumătate petrecute aici trebuie să recunosc că Valencia a urcat rapid în topul orașelor mele preferate.
Sâmbătă și duminică am bătut străzile minunându-mă. Parcă nu-mi venea să cred că sunt atâtea clădiri superbe, atâtea piațete cochete, cu restaurante mici și mari, cu copaci înfloriți, parcuri, o mie de parcuri, o stradă îmbrăcată în flori.
Eram obosită când am ajuns, trezită de la 4 dimineața, în avion la 7. Am aterizat la Barcelona unde m-a așteptat Mihai (plecat într-un road trip de la București la Punta de Tarifa), am dat o raită prin Tarragona și apoi ne-am urcat în mașină și am pornit spre Valencia.
Doar că la un moment dat am simțit un miros în mașină. În cele mai multe cazuri când intră un miros în mașină nu e ceva plăcut. Nu și de data asta.
Inițial am zis că mi se pare, apoi l-am întrebat și pe Vasilescu, care mi-a confirmat. Nu înțelegeam de unde vine parfumul ăsta, dar mi-a picat fisa curând: treceam pe lângă livezi de portocali în floare. Pe lângă sute de hectare de livezi de portocali care miroseau atât de putenic, încât se simțea și în mașină. Am mers așa kilometri întregi.
A fost primul meu contact cu Valencia.
După ce ne-am cazat am mers direct în centrul vechi, în zona cu Catedrala și Torres de Serranos. Am găsit aici exact mood-ul care-mi place, cu clădiri gălbui și cărămizii luminate de soarele ca mierea, cu palmieri care contrastează cu culorile calde, cu străduțe mici care te duc în piațete frumoase, cu tapas, paella și cava.
Dacă mă gândesc bine, ce-mi place la Valencia e acest 3 în 1: orașul vechi cochet care contrastează puternic cu Orașul Artelor și Științelor și, peste toate, marea. Mi se pare că e genul de loc care le are pe toate. M-am zis chiar că aș putea locui aici.
Trebuie să recunosc că am avut și noroc cu vremea foarte frumoasă. Nu știu dacă mi-ar fi plăcut Valencia pe ploaie, dar la 25 de grade a fost minunată. Plaja era plină azi, orașul era destul de plin, dar nu era încă atât de aglomerat cât să te incomodeze. Am promis c-o să mă întorc și cred că aprilie sau octombrie ar fi perfecte.
Cam atât despre Valencia, dar revin cu povești din sudul Spaniei, spre care pelcăm mâine. Sper să nu fiu atât de frântă și să apuc să scriu și aici. În caz că nu reușesc, știți deja unde găsiți updates: pe Instagram.
Pentru mai multe idei și momente surprinse în fiecare zi, urmărește-mă pe Instagram, @maracoman
Minunata prezentare! Cu certitudine nu sunt doar eu cea care acum, când am terminat de citit, îmi doresc foarte tare sa ajung la Valencia! Aproape că am simțit mirosul florilor de portocal, am văzut marea prin ochii tai. Mulțumesc!
Mulțumesc, Luminița. Mai am povești 🤗
Vin de la articolul lui Mihai.
Același lucru cred și eu, din ce mi-au povestit anturajele cu ce ați scris și voi, se pare că este o oraș potrivit.
Pentru mine, grija vor rămâne banii, nu chinurile cu chibzuirile. Pensionarii aceia, cu șezlongurile din autobuze/autocare, fie în vacanță sau rezidență acolo, nu au raporturile de salarizare/renumerare mizere pe care le avem noi. Ei sunt pensionari banali, oameni oarecare ca ai noștri, dar care pot să trăiescă liniștiți; comparativ cu noi, de pe planeta Românica…
Numai când mă gândesc și-mi amintesc, în vine iarăși neputința & furia, când îmi aduc aminte de bătrânii noștri, bunicii noștri, terfeliți în ultimul hal din cauza unor demenți din memorie relativ recentă… și societatea, din care facem parte… doamne, ce comparații și diferențieri vor rămâne între noi, cei „învățați cu munca de-o viață” și „porcii capitaliști”.
… prima oara am fost in Valencia in 2016 , apoi in fiecare an am venit negresit . Atat de mult mi-a placut incat in 2019 mi-am inscris fetele la 2 colegii in Valencia sa ne mutam definitiv . Doar pandemia a fost cea care mi-a pus doar o mica frana sa nu nu ma pot muta . Din 2022 am reluat vacantele catre Valencia , in 2023 am fost de 4 ori , intre timp am devenit si rezident .
In Valencia , am prieteni romani … sunt minunati , mi-am cumparat si apartament pe malul marii , sunt un norocos ! Va astept dragilor , oricand cu un multa placere si cu sfaturi utile !
Buna Romeo! Poti sa-mi spui, te rog, cam cum sunt aceste colegii, au specializari moderne, cum sunt profesorii? M-ar interesa si pe mine sa ma mut cu copilul in Spania undeva
la mare si ma documentez de zor 🙂 Multumesc!
Pentru că este ce mai bună cafea