Mi-am adus aminte de violete acum, cand o prietena mi-a spus ca, la Napoli, a mancat inghetata de violete. Wooow! Nici nu mi-a trecut prin cap ca exista asa ceva. Exista? Chiar exista? Google are o fotografii apetisante si, pentru mine, e doar inca un motiv sa vizitez Napoli. De-as putea, as pleca si maine.

Mi-au placut violetele de cand eram mica si le adunam din curte. Mama iubea florile, iar in gradina ei infloreau, primavara, si violetele. Le culegea cu grija si le punea pe noptiera tatalui meu, intr-o cescuta de portelan, ca sa miroasa frumos cand se trezeste. Le-am mirosit si eu, le-am adunat si eu, dar nu mi-am imaginat ca poti face si un desert cu violete.

Am gasit, in aeroportul din Paris, bomboanele Les Anis de Flavigny Violette. Am cumparat o cutie, iar la urmatoarea calatorie mi-am facut stoc. Apoi am descoperit ciocolata Bovetti cu petale cristalizate de violete. Delicioasa si cu multe calorii, ca orice ciocolata. La Carturesti am gasit dropsuri cu violete. Bifat. Am cautat ceai cu petale de violete pe ebay, pe amazon, pe google si n-am gasit pe nimeni care sa-l livreze in Romania. Am fost la Paris si am cumparat petale de violete cristalizate de la Laduree. Ba chiar am cautat si parfumul Bois de Violette de la Serge Lutens. Am gasit, in Mega Image, sirop si dulceata cu violete (doar ca, din pacate, dulceturile nu sunt pasiunea mea, asa ca le-am lasat pe raft). Si acum, cireasa de pe tort, imi spune Diana ca a mancat inghetata de violete la Napoli. Sa-mi iau bilet de avion, sau nu?

P.S. Da, eu sunt cea care sustinea ca nu-i plac dulciurile.