Expoziții de văzut la Romanian Creative Week 2022 (1)
Bucurie
Expoziții de văzut la Romanian Creative Week 2022 (1)
28 mai 2022 |

Dacă ajungeți zilele astea la Iași, vă spun eu unde să mergeți :).

Deplasarea mea la Iași a fost ca un fel de vacanță: destul de lungă cât să mă rup de ritmul de acasă, unde sunt mai mereu în priză. M-am bucurat de dimineți lungi în hotel, mi-am amintit cum e să lucrezi în liniște și cum e să nu-ți ceară nimeni de mâncare.

Dar să nu credeți că mi-am petrecut timpul plimbându-mă fără folos: pe lângă Festivalul Catedral, despre care am scris la începutul săptămânii, am luat la pas toate expozițiile de la Romanian Creative Week. Nu cred că mi-a scăpat vreuna.

Cum RCW continuă până pe 30 mai, las aici un mic review al manifestărilor artistice despre care cred eu că merită văzute. Încă mai e timp.

 

Incantatio Mundi

Este expoziția centrală de la RCW, reunește mai mulți artiști contemporani, iar creațiile sunt expuse la Baia Turcească și la Grădina Botanică din Iași.

Vizita la Baia Turcească m-a impresionat foarte mult, mai ales că nu mă așteptam să fie o clădire atât de frumoasă și atât de atent restaurată. E un monument istoric contruit la finalul secolului XIX și e superbă – de la detaliile din lemn originale până la tavane cu iluminatoare, scări, încăperi rotunde și camere aproape ascunse, puse în valoare de lumina naturală. Pentru e încă în lucru, pe dinafară e acoperită de niște pânze de protecție – probabil ăsta a fost motivul pentru care nu mi-am dat seama nici măcar cât e de mare.

Am ajuns acolo cu o zi înaintea vernisajului, când toată lumea avea foarte multă treabă. Deși nu erau expuse toate creațiile, am avut voie să fac fotografii și am avut parte și de un tur privat, cu Marian Pălie și Elena Viziteu.

Incantatio Mundi e curatoriată de Marlene și Alex Herberth de la KtaftMade alături de Elena Viziteu și propune o resetare contemporană a artei, a designului, a meșteșugului și a arhitecturii. Sunt expuse lucrări semnate de artoști români și internaționali, printre care Mircea Anghel, Dinu Bodiciu, Răzvan Botiș. Sunt aici informații detaliate.

N-o să povestesc prea mult despre ce am văzut aici pentru că era work in progress, unele exponate nu erau încă la locul lor.

Trebuie însă să amintesc despre decorul superb, semnat de Elena Viziteu și KraftMade, care se transformă într-un motiv de a expune o colecție de semințe de la Banca de Semințe din Suceava – de existența căreia am aflat la Iași. Mai mult, decorul, construit ca un cub în care poți să intri, te lasă să descoperi una dintre operele lui Răzvan Botiș, „Magic Beans”.

Exponatele lui Lenore Tawney și ale Floricăi Zaharia au o poveste lungă și care merită mai mult spațiu.

Am avut ocazia să văd războiul de țesut care a aparținut lui Lenore Tawney (o artistă din SUA care a trăit aproape 100 de ani și care e cunoscută pentru lucrul cu textilele, cu fibrele) și pe care se află ultima ei lucrare, cea pe care n-a mai reușit să o termine.
Lenore s-a împrietenit cu Florica Zaharia, care a lucrat 30 de ani la Muzeul Metropolitan de Artă din New York, și i-a donar acesteia o parte dintre lucrările ei. Florica Zaharia s-a întors în țară și a inaugurat, la Băița, în Hunedoara, Muzeul Textilelor din România.

 

Tot în cadrul Incantatio Mundi sunt și două manifestări care au loc la Grădina Botanică din Iași. Acolo am ajuns când totul era pregătit și am fost suuuper impresionată. M-au mișcat creațiile Ilenei Sebe din albumul Flora Erotica – le pot descrie, pragmatic, ca părți ale corpului suprapuse peste imagini florale. Însă albumul e o adevărată poezie, un studiu despre a trăi în prezent și de a opri mintea să tot penduleze între trecut și viitor.

N-am știut că faci lucruri atât de frumoase, Ileana, a fost o încântare să descopăr albumul tău și să caut una, alta despre lucrările tale.

La Grădina Botanică a fost și vernisajul Ioanei Vreme Moser, care locuiește în Belin și este un sound artist. Instalația ei se numește Arboreal Receptors: un mecanism captează poluarea fonică din oraș și o redă prin unde radio. Ioana a povestit despre felul în care copacii comunică între ei, despre comportamentul asemănător unor antene radio. „M-a inspirat această descoperire”, spune Ioana, „şi am creat un aparat care e așezat pe copac și care preia radiaţiile pe care arborele le receptează în mod natural. Cum ar fi undele transmise de telecomunicaţiile umane, de exemplu.”

Ce țin să vă spun e că am participat la o prezentare susținută de artistă despre arta ei – sunete și componente electronice – și am stat să o ascult, fascinată, mai mult de o oră, deși nu știam nimic despre acest domeniu.

Nu știu de ce n-am fotografiat instalația Ioanei, dar, acum, când scriu despre ea, mi-am dat seama că nici nu aș vrea să las aici o imagine – pentru că nu spune mai nimic. Trebuie să mergi acolo, să vezi și să auzi, altfel n-are nici un farmec.

 

SinCronia

Curatoriată de Marian Pălie, SinCronia „își propune să fie o declarație, un manifest pentru Libertate, pentru libertatea și diversitatea totală a formelor de expresie”.

Jocul de cuvinte nu e deloc întâmplător: sin exprimă păcatul, încălcarea regulilor, iar cronos, are, desigur, legătură cu timpul.

Expoziția e găzduită tot la Baia Turcească, la parter, e foarte vastă și aduce aproape diverse manifestări artistice, de la instalații la ceramică, fotografie, pictură, proiecții audio-video. 25 de artiști expun aici, printre care Vlad Țenu, Vlad Nancă Laurian Bardos, Tudor Ciurescu, Arantxa Etcheverria, Cosmin Florea – și pe restul vă las să-i descoperiți voi.

Nu mă pot abține să nu postez și câteva imagini, dar fiți înțelegători: am ajuns aici înainte de vernisaj, când încă nu era totul aranjat și pus la punct.

 

One Single Shot

Am ales să scriu despre ea acum pentru că e curatoriată tot de Marian Pălie. E vorba despre o expoziție de fotografie – câte o imagine din portofoliul fiecărui artist. Am ținut mult să o văd pentru că mie îmi place fotografia și voiam să văd care a fost selecția și cum rezonez cu ea.

Au fost aleși 11 artiști, deci sunt 11 lucrări, și câteva dintre ele mi-au rămas în memorie. Pentru că asta cred eu că trebuie să facă fotografia: să-ți creeze o stare, să nu te lase indiferent.

De văzut la Galeria Theodor Pallady din Iași.

 

P.S.: Urmează și partea a doua, mai sunt câteva expoziții despre care chiar vreau să scriu.

Pentru mai multe idei și momente surprinse în fiecare zi, urmărește-mă pe Instagram, @maracoman

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dumneavoastră. Pentru mai multe detalii despre gestionarea preferințelor privind cookie-uri, vedeți Politica de utillizare cookie-uri

Sunt de acord