Nu-mi iese din cap faptul că o femeie a fost înjunghiată pe stradă în plină zi și că nimeni n-a făcut nimic, dar nimic pentru ea. Nu doar că nu s-a găsit nici măcar un om să-i acorde primul ajutor, dar nu s-a găsit nici unul care să sune la 112. Pur și simplu nu-mi vine să cred.
Nu mi-a ieșit din cap întâmplarea asta tot weekend-ul. Indiferent ce-am făcut, tot acolo îmi zbura gândul. Că, în țara asta, nu-ți sare nimeni în ajutor nici când e cât se poate de clar că ți-e pusă viața în pericol.
Dincolo de uimire, însă, m-am întrebat de ce.
Probabil că pe unii dintre oamenii care erau acolo pur și simplu nu i-a interesat. N-am de gând să dezbat nesimțirea și nepăsarea, că nu ajung nicăieri. Dar oare chiar să-i fi durut pe toți în cot?
OK, pot să înțeleg teama în anumite cazuri. Eu, una, n-aș ști cum să mă lupt cu un bărbat care are în mână un cuțit.
Dar să nu cheme nimeni poliția și salvarea? Asta, efectiv, mă lasă fără cuvinte.
Parțial, cred că atitudinea asta are legătură și cu niște prejudecăți românești, cele cu „nu te bagi în casa altuia” și „o fi făcut ea ceva”.
Sunt oameni care, dacă asistă la un episod violent între un bărbat și o femeie, decid că e o problemă de cuplu și că trebuie să fie rezolvată doar de cei doi. Doar că, să vezi ce, multe din problemele astea de cuplu se termină cu o crimă violentă care poate că ar fi putut fi evitată dacă cineva ar fi chemat poliția.
Și uite că în cazul ăsta nu era nici o ceartă de familie. Femeia mergea liniștită pe stradă și s-a trezit înjunghiată de un nebun. Bine că n-a leșinat și a putut să sune la 112, altfel ar fi murit acolo, cu trecătorii care-și vedeau de treaba lor, nepăsători.
N-am nici o concluzie, sunt pur și simplu scârbită și nu mă gândesc decât că trebuie să ne purtăm singuri de grijă, atât cât putem.
Foto: Unsplash+.
Daaa, suntem total lipsiți de empatie. Eram în parc, un bătrânel intins pe jos pe iarbă, o bătrânică plângea incet langa el. Oamenii treceau, se uitau, ridicau din umeri si treceau mai departe. M-am apropiat. Am intrebat daca au nevoie de ceva. Bătrânică a ridicat asa o privire pierdută spre mine. Mi-a spus ca nu stie ce are, ca a lesinat, dar ca poate fi de la inima. Am sunat imediat la 112, am cerut o sticla cu apa, mi-a dat-o un copil de clasa a 8-a. Numai noi doi am stat alaturi de ei pana a venit salvarea. A venit foarte repede. I-a luat pe amandoi. Sper ca intr-o zi macar un om sa faca asta si ptr parintii mei, daca or sa aiba Doamne ferește nevoie! E foarte trista lumea in care traim.
Nu-mi vine să cred.
Acum vreo 2 luni am avut un incendiu la noi pe strada. O casuta de gradina a luat foc (flacari de 4 metri inaltime si o butelie de oxigen care putea exploda oricand). Nu am fost acasa, dar vecinii s-au mobilizat toti, mai multi au sunat la 112, inclusiv cei 2 adolescenti care se aflau acasa (cel mare a sunat la 112, celalalt l-a sunat pe tatal lor care lucreaza mai aproape de casa. Ceilalti vecini au stropit cu apa. Pompierii le-au multumit ca au sunat imediat si ca au acctionat atat de prompt. Se pare ca sunt multi care nu se implica deloc. Nici macar nu suna la 112 care e gratis.
Bine că mai sunt și exemple pozitive.
Si eu am vazut ieri o fata lesinata in statia de tramvai, ma aflam pe partea cealalta a soselei, la 200 m. Am avut impulsul sa pornesc spre ea, cand am vazut ca era deja inconjurata de 3 persoane, una cu telefonul la ureche, cu siguranta sunase la 112. Celelalte doua se ocupau de ea. O masina fara sofer si fara pasageri era oprita la semafor pe banda de langa statie, in dreptul fetei, cu usa de la sofer deschisa in larg, cu siguranta soferul era unul din cei trei ce au sarit in ajutor.
Am renuntat sa mai merg, nu aveam nici apa la mine. Zece minute mai tarziu fata era deja in ambulanta, sper ca totul s-a terminat cu bine pentru ea.
Caz de anul trecut, tata. 60+ de ani, problème la genunchi. Locuieste la 300 m de gura de metrou. A alunecat pe scarile de la metrou fix cand à ajuns sus, genunchiul à zis bye bye. NIMENI nu l-a ajutat, nu s-a uitat nimeni la el. S-a dus la un taxi i-a spus ca il plateste 50 de lei sa il duca acasa (adica la coltul strazii). Nu domle, cheama salvarea eu nu iau cursa pt coltul strazii. S-a tarat pana acasa. Puhoi de lume. NIMENI nu l-a ajutat cu nimic. Au trecut toti pe langa el si s-au facut ça nu-l vad
Of! 😔