Din momentul în care ne-am dat jos de pe feribot și până la cazare cred că am oprit de vreo cinci, șase ori, să facem fotografii. Totul în jur era atât de frumos și aveam senzația că n-o să mai vedem un peisaj similar, trebuie să-i facem poză ca să avem o amintire.

Doar că întregul arhipelag e așa. Fiorduri, căsuțe din lemn, cele mai multe roșii sau albe, munți împăduriți. Iarba e foarte verde, iar apa are culori ireale – ba turcoaz, ba verde, ba albastru intens. În fotografii pare că sunt filtre, dar nu am modificat nimic. Sunt zeci – sau poate sute – de plaje, mai mici sau mai mari. Nisipul e alb și fin, ca-n țările exotice, iar apa e mereu calmă, lină, clară. Și foarte rece.

Pe alocuri, apele s-au retras și au lăsat în urmă un fel de mlaștini: știu că nu sunt mlaștini, dar nu găsesc un cuvânt mai potrivit. Nisip ud, plante, pietre, bolovani, stânci care dau senzația unui peisaj dintr-o altă lume.

De altfel, peste tot sunt stânci care ies din apă și pe fiecare e câte un pescăruș. Apele sunt presărate cu insulițe mici – bucăți de pământ pline de verdeață care par să fi răsărit din mare. Pe mal, din loc în loc, e câte o căsuță superbă, în mijlocul pustietății.

Dar gata cu descrierile, că n-am talent de Sadoveanu modern. Mai bine vă uitați la poze.
După care citiți mai jos, sunt câteva lucruri care mi s-au părut mie utile:

• dacă alegeți același traseu, verificați orele la care pleacă ferry din Bodø și cumpărați-vă bilete online. Eu n-aș lua la ultimul feribot pentru că, dacă vremea nu e bună, se poate anula cursa.
• în Lofoten vă trebuie mașină. Nu e neapărat necesar dacă ați venit cu rucsac și cort – am văzut mulți oameni care fac drumeții și hiking. Dar distanțele sunt măricele și, chiar dacă există stații de autobuz, habar n-am după ce orar funcționează.
• e frig. Acum, în august, am avut 13-16 grade. Dar în prima zi a bătut un vânt care aproape că m-a dărâmat. Deci ținuta recomandată e cu haine pentru ploaie și vânt și bocanci. Sunt și momente cu soare, dar nu m-aș baza pe asta.
• vremea e schimbătoare, ceea ce e și bine, și rău. Într-o dimineață am plecat pe o ploaie urâtă, de credeam că n-o să reușim să vedem nimic. Peste 10 minute a ieșit soarele. A fost toată ziua ba cu soare, ba cu ploaie, ba cu nori.
• mâncați unde se poate. Nu știu dacă e peste tot așa, dar în drumul nostru n-am avut prea multe opțiuni. Eu visam la restaurante mici și cochete, cu mâncare tradițională! Însă, în seara în care am ajuns, restaurantul hotelului era închis din cauza unui concert și singurul loc relativ apropiat și deschis era un fel de bar dintr-un camping. Nu erau multe opțiuni, dar am mâncat un burger bun.
  Azi s-a repetat povestea. Am mâncat un pește pane la un bistro gen fast-food pentru că era singurul din zonă. Sper ca măcar mâine să găsesc ceva bun.
• puteți plăti cu cardul peste tot, inclusiv la toatele publice. 20 de coroane norvegiene (aproximativ 9 lei) a costat să folosesc toaleta. Dar am avut săpun și apă caldă la chiuvetă. Pe scurt: e scump. Totul e scump, inclusiv în supermarket. Nu mă miră, am mai fost în Norvegia de atâtea ori, mă așteptam la asta.

Cam asta e. Dacă mai aveți vreo curiozitate, mă întrebați voi :).