Trebuie să recunosc că nu auzisem de The House of Oud înainte să aflu că Obsentum aduce acest brand de parfumerie de nișă în România. Însă, la o simplă căutare pe google, am fost intrigată de felul în care arată sticlele de parfum: niște forme ovale, a căror bază este dopul (practic, stau cu susul în jos!) care parcă sunt glazurate cu diverse culori.

Aveam să aflu, mai târziu, că acest design e realizat manual de un artizan italian, motiv pentru care nu există două sticle identice, ci doar asemănătoare. E prima dată când am văzut o sticlă de parfum care merită să fie păstrată chiar și după ce se termină aroma – de altfel, am și scris despre asta, aici.

Dar oud*? Deși l-am mirosit în atâtea parfumuri, nu sunt cel mai mare fan. Mai ales că mie îmi plac, în cele mai multe cazuri, aromele fresh, lejere, cele care nu persistă – iar toate aceste atribute sunt opusul oud-ului.

Urma să aflu că, deși brandul a pornit de la acest ingredient prețios, THoO nu lucrează doar cu oud.

Printre zecile de parfumuri deja lansate sunt fel și fel de arome, fiecare cu câte o poveste. Am aflat câteva dintre ele direct de la fondatorul The House of Oud, Andrea Casotti. Un om care a studiat ingineria nucleară, un street artist pasionat de graffiti și, iată, de parfumerie.

Andrea Casotti este și CEO-ul CFF, Creative Flavours & Fragrances, una dintre cele mai cunoscute fabrici de parfumerie din Italia, care produce arome pentru diverse branduri și diverse produse – nu doar pentru ape de toaletă, ci și pentru alte cosmetice sau pentru produse pe care le folosim în casă și trebuie să aibă un miros plăcut.

E o informație care leagă ingredientele poveștii: datorită acestui job, Andrea a călătorit în toată lumea, inclusiv în Orientul Mijlociu. Și tot datorită acestei poziții a avut toate cele necesare pentru a crea un parfum special pentru prieteni.

Mă opresc aici cu introducerea și vă las în compania lui Andrea Casotti. Sper să vă placă și vouă – e unul dintre interviurile mele cele mai dragi.

O să-ți pun o întrebare pe care știu că ai mai auzit-o, dar e ceva în biografia ta care nu-mi dă voie să trec peste acest aspect. E vorba despre background-ul tău, și anume cel în inginerie nucleară, și despre cum ai ajuns să lucrezi în parfumerie.

Andrea: Bănuiam (zâmbește). Sincer, nu m-am gândit niciodată că voi avea de-a face cu parfumeria. Dar din prima clipă în care am intrat în fabrica noastră (n. red: este vorba despre fabrica CFF) am simțit că în această lume se întâlnesc cele două fațete ale mele.

Așa cum ai spus, sunt inginer. Lucrez într-un domeniu foarte specific, cel al ingineriei chimice. Cu toate astea, sunt foarte pasionat de graffiti, deci am avut întotdeauna și alt gen de preocupări. Practic, pe de o parte sunt cifrele, pe de alta libertatea și creativitatea.

Am simțit mereu că am aceste două înclinații diferite, iar parfumeria e singurul loc în care aceste două părți din mine se întâlnesc, discută, dansează. Pentru că, atunci când creezi un parfum, ești foarte atent și la cifre. Fiecare parfum este o formulă, iar modul în care sunt create parfumurile e strâns legat de cifre și de o deosebită precizie. Un echilibru între materialele brute, cele naturale, arome, chimie.

Sunt o mulțime de aspecte tehnice, dar, în final, e vorba și despre creativitate.

Pentru mine, parfumeria reprezintă un pod între creativitate și matematică. De aceea simt că nu mai pot trăi în afara acestei industrii.

Ai menționat că ai simțit asta în primul moment în care ai intrat în fabrică. Dar cum ai ajuns acolo?

Din pură întâmplare. Familia mea a preluat o fabrică de parfumerie și, din nefericire, cel care era responsabil de ea a murit după câteva luni. Iar eu eram singurul din familie care avea cunoștințe legate de chimie.

Țin minte că le-am spus: “Îmi pare rău, dar eu sunt inginer. N-am nici o legătură cu parfumurile.”

Cu toate astea au insistat: „E o fabrică; e chimie. Te rugăm, vino și ajută-ne să înțelegem ce se întâmplă acolo.”

Deci, atunci când spun că a fost pură întâmplare nu exagerez deloc.

În final, am acceptat să arunc o privire. Aceea a fost ziua în care mi-am dat seama cât sunt de fericit acolo. Era ceva magic. E o lume diferită, cu o mulțime de materiale brute, oameni care lucrează cu diverse formule. Practic, creau parfumuri de la zero, creau parfumuri folosind cifre. Am fost fascinat și mi-am dorit să rămân. Asta se întâmpla în 2004.

Majoritatea celor care lucrează în domeniu au o poveste legată de o excursie în Grasse sau de grădina bunicilor, cu tot felul de flori parfumate…

Nu, chiar n-a fost cazul meu. Eu am ajuns în parfumerie din întâmplare, cum ți-am spus deja. M-au tot rugat, aproape că m-au forțat să mă duc în fabrică.

E drept că am avut o relație specială cu aromele, am fost mereu foarte sensibil la diverse parfumuri. Uite, în fabrica noastră producem zilnic peste o sută de arome diferite (abia mai târziu ne-am îndreptat spre parfumeria de nișă). Indiferent de ce parfumuri producem într-o zi sau alta, mirosul din fabrică este același în fiecare zi. Și e acel gen de miros fără de care de care simt că nu pot respira.

Dacă sunt plecat cu treabă o lună de zile, îmi lipsește acel miros din fabrică. Cred că ție ți s-ar părea oribil: e un mix cu de toate, dar e magic. Lucrăm cu diverse formule zi de zi, dar mirosul e același.

Te-ai gândit să-l încapsulezi într-un parfum?

N-am nici o șansă. Nu știu să fac asta, e prea complicat.

Când te-ai gândit prima dată să-ți lansezi propriul brand de parfumerie de nișă?

N-am intenționat să lansez un brand; am vrut doar să le fac unor prieteni un cadou de Crăciun.

Când lucrezi în parfumerie, călătorești mult în căutarea ingredientelor sau pentru întâlniri cu diverși clienți. Mulți dintre ei sunt în Asia și de multe ori ai escale în Orientul Mijlociu. Ei bine, în timp, Orientul Mijlociu a devenit pentru mine un fel de a doua casă, însă cultura e foarte diferită. Vorbeam despre aceste diferențe cu prietenii mei și încercam să le spun cât mai multe despre Orientul Mijlociu. Însă nu e deloc ușor să faci o descriere.

Așa mi-a venit ideea să creez un parfum care să mă ajute, care să vorbească despre Orientul Mijlociu. Ăsta este motivul pentru care s-a născut The House of Oud: un cadou pentru prieteni. Am produs 80 de bucăți. 

Acum înțeleg de ce brandul se numește The House of Oud, aroma Orientului Mijlociu.

Și mai e ceva. Unul dintre cei mai importanți furnizori de oud și, de altfel, co-fondator al brandului, este Abu Nashi, originar din Arabia Saudită, dar care e stabilit în Indonezia. Am mers deseori la ferma în care locuiește – iar acolo sunt depozitate o mulțime de ingrediente, e un loc în care se păstrează și oud. Iar când cineva mă suna să mă întrebe unde sunt, îi răspundeam că sunt „in the house of oud.” Așa că am păstrat denumirea asta pentru brandul de parfumerie.

Sincer, n-a fost o decizie comercială. Pentru că atunci când spui „oud” nu te gândești că va fi denumirea unui brand. Dar „the house of oud” descria cel mai bine ce am vrut să fac atunci.

Deci n-ați avut o strategie, un plan bine pus la punct.

În nici un caz. Sunt bun prieten cu Abu Nashi, merg deseori la el. Imaginează-ți că eram la el acasă, găteam niște paste, vorbeam despre cum ar fi să facem acest cadou pentru prietenii noștri, mai luam o bucată de oud și încercam să o fierbem (n.red.: o parte din procesul de extragere al oud-ului, așa cum e el folosit în parfumerie). Pur și simplu așa s-a întâmplat totul.

A fost doar un cadou de Crăciun… pe care l-am făcut împreună cu un arab. (râde). N-am planificat nimic. Încă nu-mi vine să cred când intru într-o parfumerie atât de elegantă, cum e Obsentum, și văd că produsele mele sunt expuse într-un astfel de loc. Încă sunt surprins că e posibil așa ceva, mai ales că știu cum a început totul.

Spun povești folosind ingrediente. Ca un fel de scriitor, doar că nu folosesc cuvinte, ci parfum.

Ce aveți în comun tu di Abu Nashi? Știu că sunteți prieteni.

Prieteni? Îmi e ca un frate. Ba mai mult de atât, pentru că, fără el, nu pot cumpăra oud pentru parfumurile mele (râde).

Am lansat împreună acest brand, iar primele două povești pe care le-am spus oamenilor prin parfumurile noastre au fost despre Orientul Mijlociu. Și-apoi a început cu adevărat să-mi placă.

Așa că am decis să nu mă opresc doar la arome care vorbesc despre Orientul Mijlociu, mai ales că eu nu călătoresc numai acolo, ci peste tot în lume. Am creat și alte parfumuri care nu conțin neapărat oud. Iar brandul s-a transformat în THoO (n. red.: acronimul de la „the house of oud”).

Unde ați vândut pentru prima dată parfumurile? În Orientul Mijlociu?

Nu. Sincer, nu vindem în Orientul Mijlociu și îți spun și de ce. E adevărat că brandul nostru se numește The House of Oud, așa cum e adevărat că oud este un ingredient foarte important în parfumerie. Dar e și dominant. Și, sincer să fiu, nu-mi place să folosesc oud așa cum îl folosesc ei. Este foarte intens, foarte puternic. Aș minți dacă aș spune că îmi place să port oud ca în Orientul Mijlociu.

Acolo nici măcar nu e folosit într-un parfum, ci e aplicat pur, direct pe piele. Și ei nu-l folosesc sub formă de ulei (care, apropo, e varianta mai ieftină), ci ard bucăți de lemn, fac fum și steau în acest fum, să-și afume hainele. Și apoi își dau și cu parfum.

Deci felul în care cei din Orient folosesc oud nu e pentru noi. Așa că am folosit diferit acest ingredient, mai ales că nu voiam ca notele fabuloase de trandafir sau de iasomie să fie practic acoperite de oud. Pentru că, așa cum ziceam, e un ingredient dominant.

Ei bine, de aceea am început întâi să vindem în țările europene, în Italia, în Germania, apoi în Statele Unite. Vindem în Japonia, în India. Dar am vrut să amân prezența noastră în Orientul Mijlociu.

Folosit într-un anumit fel, oud-ul poate să pună în evidență frumusețea celorlalte arome – și nu să le acopere.

Lucrați cu mai mulți parfumieri.

Da, cu trei parfumieri: Cristian Calabrò, Maurizio Cerizza și Douglas Morel.

Ești implicat și tu în crearea parfumurilor?

Da, sunt. În principiu, lucrăm împreună în fiecare zi. Respect prea mult munca unui parfumier pentru a spune despre mine că sunt și eu parfumier. Dar e o muncă cu care am de-a face în fiecare zi. Alegem ingredientele împreună, discutăm despre cum să modificăm un anumit proiect.

Însă, dacă e proiectul lor, le las libertate să decidă. Acești trei parfumieri sunt extrem de pasionați de zona parfumeriei de nișă. Iar să creezi parfumuri de nișă înseamnă șansa de a da frâu liber creativității. Ai libertatea de a spune o poveste și trebuie să fii focusat pe acea poveste, nu pe volumul vânzărilor.

Practic, parfumierii au libertatea de a folosi ingrediente rare fără stresul de a se gândi că acele ingrediente nu sunt disponibile în cantități foarte mari – pur și simplu le aleg pe cele mai bune, nu nici un fel de bariere.

Ați colaborat și cu diverși artiști. Kayone, un italian renumit pentru graffiti, Ksenia Penkina, un patiser din Canada, Nino Machaidze, soprana din Georgia căsătorită cu baritonul italian Guido Loconsolo. Cum ai ales acești artiști? Ce au ei în comun?

Am început The House of Oud prin a scrie povestea domnului Abu Nashi. Dar nu am vrut să ne limităm și am decis să creăm mai departe, mai ales că sunt norocos să cunosc mulți oameni talentați.

De exemplu, Ksenia Penkina își glazura prăjiturile cu același design pe care îl folosim noi pentru sticlele de parfum. Când am aflat asta, nu mi-a venit să cred. Nu ne cunoșteam, noi eram în Italia, ea, în Canada.

Și ea a fost uimită să afle că cineva, în cealaltă parte a lumii, decorează sticlele de parfum în același fel în care ea decora prăjiturile. Așa că ne-am întâlnit, am discutat despre crearea unui parfum, despre cum ar trebui să fie acel parfum care spune povestea ei.

“Aș vrea să fie gurmand”, a zis ea. Iar pentru noi, ca parfumieri, gurmand înseamnă biscuiți cu ciocolată, vanilie, cappuccino. “Nu”, a spus Penkina. “Un parfum gurmand care pornește de la fructe de mango.”

Trebuie să-ți spun că nu mi-a trecut niciodată prin minte să creez un parfum gurmand folosind mango. A fost o provocare. În final, efectul gurmand pe care l-am obținut a fost bazat pe dulceața fructelor. Și, dacă nu ar fi fost felul Kseniei de a se raporta la dulce, nu aș fi făcut asta niciodată.

La fel a fost și cu Marco KayOne Mantovani. Când eram tineri, eram prieteni foarte apropiați. Amândoi făceam graffiti, dar el a devenit un artist faimos în domeniu.

Niște ani mai târziu, când ne-am reîntâlnit, am băut împreună un Negroni Sbagliato, un cocktail milanez, și ne-am întrebat dacă n-am putea crea ceva împreună. Ne-am decis să pictăm ceva împreună (n. red.: este vorba despre graffiti) și apoi am exprimat acea creație printr-un parfum. Un vetiver urban care reprezintă și orașul nostru natal, Milano.

Un alt mod de a spune povești a pornit de la Hugo și Nino, un cuplu de cântăreți de operă.

E foarte interesant să iei masa cu ei. Practic, tot ce-ți dorești e să se certe. Pentru că ridică vocea unul la celălalt și în final ajung să se certe cântând.

“Wow”, mi-am zis, “stau în fața unor oameni care dau un spectacol special pentru mine!”.

Când încep să cânte, vocile lor se combină. Așa mi-a venit ideea să fac două parfumuri – unul pentru Guido și unul pentru Nino – pe care le poți amesteca. Sunt două parfumuri care nu au nimic în comun unul cu altul, dar care, când se combină, chiar “cântă” împreună. Se numesc Up to the Moon și Get the Feeling.

Practic, fiecare parfum din colecția noastră are o poveste în spate.

Îmi poți spune câteva cuvinte despre cele trei parfumuri noi lansate în colecția Royal Stone?

Sigur. Inițial s-au vândut exclusiv în Harrods – este modul nostru de a aduce un omagiu familiei regale britanice.

Ruby Red este inspirat din celebra broșă cu rubin a Reginei Elisabeta a II-a, cea pe care a primit-o de la Prințul Philip în 1966. Când am creat acest parfum am folosit ghimbir în notele de vârf pentru a aduce o notă minerală, foarte contemporană, de altfel. Red Ruby reprezintă povestea de dragoste dintre Regină și Prințul Philip.

Dar toate parfumurile din această colecție au o poveste. Și Green Emerald, și Sapphire Blue. Safirul e piatra pe care Prințul Albert i-a dăruit-o Reginei Victoria și care, mai târziu, i-a fost dăruită Prințesei Diana. E acea piatră pe care Prințul William o ținea în mână când a cerut-o de soție pe Kate.

Preferatul meu este Ruby Red.

Este bazat pe ghimbir.

Poate de aceea…

Deci e clar, ăsta e parfumul tău. Îți mai place și altul?

Da. Wind Heat. 

Ah, știi povestea din spate? Ei bine, imaginează-ți că ești în Orientul Mijlociu, că afară sunt 40 de grade și că planifici o excursie în deșert pentru a doua zi.

“Vin să te iau mâine dimineață”, îți spune ghidul.

Pentru noi, dimineață înseamnă ora șapte, opt, nouă. Dar pentru el înseamnă 11 și va ajunge, de fapt, la 1 după-amiaza, pentru ei că întârzie mereu.

Ce parfum îți imaginezi că poartă acel ghid arab? Oud, ambră, șofran? Nu. În timpul zilei folosește un parfum răcoritor, apă de colonie. Dar tot se simte aroma de oud din seara trecută. Pentru că oud-ul rămâne chiar și după cinci dușuri.

Să rezum: ești lăsat să aștepți două ore. Afară e foarte cald. Iar când ghidul vine, în final, poartă acest parfum fresh, energic, care se simte peste tot în jurul tău. Și te întâmpină cu un zâmbet larg. Practic, ai uitat de tot. Dați mâna și ești și tu plin de energie când pleci spre deșert. Wind Heat reprezintă această energie pozitivă pe care o simți în acel moment.

Trebuie să te întreb și despre sticlele de parfum pentru că nu arată a sticlă de parfum, ci a obiect de decor.

Asta mi-am și dorit: să nu arunci sticla după ce folosești parfumul. E motivul pentru care am decis să oferim aromele noastre într-un recipient unicat, care arată ca o decorațiune. Și, nu uita: când am făcut primele parfumuri, nu le-am făcut în scop comercial. Erau niște cadouri. Voiam să fie ceva ce ai vrea să păstrezi.

Știi, multă lume mă întreabă de forma parfumului, mai exact de ce e cu susul în jos. Dar uite, forma parfumului se potrivește perfect cu palma, cu felul în care îl ții atunci când îl pulverizezi. Și a fost destul de complicat de produs din punct de vedere tehnic, ca să nu existe nici o scurgere. Felul în care e pictat e și el complicat. Dar asta înseamnă excelență.

Vrem ca atunci când oamenii ating parfumul să simtă că e o mare pasiune în spatele creării lui.

Sticlă unicat?

Da, exact așa e. Cu tehnica pe care o folosim, culorile unui anumit parfum vor fi mereu aceleași, dar designul e ușor diferit în cazul fiecărui produs. Nu poate fi la fel pentru că e lucrat de mână. Lucrăm cu un artizan italian, o afacere de familie care deține acest secret de decorare. Nu există două sticle identice. Asta înseamnă să oferi fiecăruia ceva unic.

*Sunt convinsă că ați auzit de oud, dar acest articol nu ar fi complet fără câteva detalii despre acest ingredient.

Oud-ul este o esență orientală extrasă din lemnul de agar și are note lemnoase, de mosc, dar și dulci, aduce și cu vanilia.

Când lemnul de agar este contaminat cu un anumit parazit (un fel de mucegai) se produce o rășină prețioasă și parfumată. Aceasta este oud-ul. Este un ingredient rar (mai puțin de 2% din copaci îl produc) și unul dintre cele mai scumpe folosite din parfumerie.

Procesul de extragere al oud-ului care se folosește în parfumerie e unul foarte complex.

Foto: prin amabilitatea The House of Oud și Obsentum.

The post Cadoul de Crăciun care s-a transformat într-un brand de parfumerie de nișă appeared first on Mara Coman.

Mai e puțin, chiar foarte puțin până când vă voi povesti despre colecțiile de Crăciun (am deja două texte pe listă, ambele despre beauty), dar n-am vrut să las deoparte nici aceste minuni lansate în toamnă. Sunt câteva produse superbe și ar fi fost păcat să nu se regăsească în rubrica mea cu paiete. Totul Chanel de data asta.

Sublimage e sinonim cu răsfățul suprem – e vorba de linia de la Chanel cu ingredientele cele mai prețioase. Și acum, pentru prima oară, avem un produs pentru corp și decolteu în gama Sublimage. Care e… nici nu știu cum să-l descriu. E o poezie! Conține o concentrație mare de uleiuri și unturi naturale care compun o textură cremoasă. Pe piele se simte o senzație de prospețime imediată, dar și hidratare și catifelare. Un mic secret: înainte de a aplica crema de piele, încălziți-o un pic în palme. Recunosc că eu nu folosesc des cremă de corp (pentru că uit, dar și pentru că sunt un pic leneșă). Dar când ai un astfel de produs, chiar merită să te răsfeți din când în când.

Un alt produs din aceeași gamă este Le Baume, o cremă de față care targetează efectele îmbătrânirii. De fapt, îmbătrânire nu sună bine, dar, well… unele dintre noi (eu, de exemplu) au împlinit vârsta la care se recomandă produsele antirid. Le Baume conține 91% ingrediente de origine naturală, uleiuri prețioase și unt hrănitor, acid hialuronic și glicerină care dau efect de reumplere a ridurilor, dar și o senzație de hidratare intensă.

Le Baume are o textură bogată și poate fi aplicată și ca mască, seara sau în weekend. Nici măcar nu se vede, așa cum se întâmplă cu celelalte măști pentru ten, deci nu sperii nici copiii, nici pisicile 😊.

E de ceva vreme în magazine, dar n-am apucat să scriu despre ea și chiar trebuie. Dacă cunoașteți deja produsele de machiaj ale brandului, știți deja că vine cu niște nuanțe speciale în fiecare anotimp. De data asta, pentru toamnă, culorile sunt de gri cald, kaki, teracota și un cafeniu-roșcat, nuanțe ale pământului, nuanțe perfecte pentru culorile pe care le admirăm afară, în parcuri.

Ce cred eu că merită încercat: fardurile de pleoape lichide, Ombre Premiere Laque Duo. Motivul e că se usucă imediat după aplicare și rămân acolo până seara. Eu pun putin fard cu aplicatorul și îl întind cu degetele. E minunat. Apoi aș trece pe listă Stylo Ombre et Contour, tot un fard de pleoape care arată ca un creion – de altfel, poate fi folosit și pentru contur, cum înțelegem deja din denumire.

Lacurile de unghii au și ele superbe nuanțe tomnatice, iar Rouge Allure Velvet, cel cu un finiș catifelat, are tonuri de roz-piersică pudrat și de roșu-cărămiziu.

Scriu despre fondul de ten Ultra Le Teint pentru că este unul dintre cele mai fine pe care le-am încercat: are textură fluidă, se aplică foarte ușor, uniform, și îmbină o senzație de confort cu o rezistență mare. Secretul lui: conține o pudră foarte fină, (care corectează imperfecțiunile și dă luminozitate zonelor întunecate) și niște pigmenți rezistenți la apă, care oferă o acoperire optimă. Deși eu nu țin prea mult la acoperire (îmi place să se vadă textura natural a pielii), acest fond de ten chiar e o minune. Și nu, nu trebuie reîmprospătat pe parcursul zilei.

Un alt aspect care mă încântă: nuanțele. Sunt 30 de nuanțe, deci sigur o vei găsi pe cea potrivită ție (mai ales dacă mergi la consultanții de beauty din shop-ul Chanel din Băneasa Shopping City). Am avut de atâtea ori un fond de ten un pic mai deschis sau un pic mai închis încât e o adevărată ușurare să ai atâtea nuanțe și să o poți alege pe cea corectă.

Ce-mi mai place mult: nu se vede că ai fond de ten, ci se vede pielea uniformă, iar liniile fine nu sunt evidențiate – așa cum se întâmplă cu anumite fonduri de ten. Eu prefer să îl aplic cu degetele pentru un control mai bun, dar poți să îl aplici și cu pensula specială de la Chanel.

Dincolo de plăcerea de a purta un machiaj, de a admira un lac de unghii, de a simți tenul și pielea corpului răsfățate, există și satisfacția de a vorbi despre un brand care face pași în direcția sustenabilității.
Pentru a sărbători 100 de ani de celebritate, N°5 a lansat prima sticlă de parfum care conține sticlă reciclată. La fel și ambalajul ei este tot reciclat – și este superb! Această inovație va salva tone de materiale și va fi aplicată și altor parfumuri Chanel, începând cu 2022.

De altfel, Paris-Edimbourg a fost primul parfum Chanel care are un capac bio-based, și din vara lui 2021, întreaga linie Les Eaux de Chanel (preferatele mele), în versiunea 125 ml, are acest capac prietenos cu planeta. Chapeau bas!

Foto: Chanel

The post #GlitterNews: A real treat appeared first on Mara Coman.

Da, parfumurile sunt dintre pasiunile mele și nu cred că asta se va schimba vreodată. De altfel, nici nu trebuie 😊. Am avut o perioadă în care am purtat un singur parfum (eram foarte tânără; am vrut să scriu câți ani au trecut de atunci, dar m-am răzgândit!), dar apoi am vrut să încerc mai multe.

Nu mă atrag deloc parfumurile intense și grele – ba chiar mi se face rău de la ele! – , ci prefer esențele fresh, uneori florale.
Dar hai să trecem în revistă noutățile parfumate lansate în ultima perioadă.

Clasicul Flower by Kenzo este unul dintre parfumurile de care nu mă pot despărți. Este ca prima dragoste: îi păstrez un loc în viața mea. Nu știu exact ce m-a atras atât de mult la el, dar în recunosc pe stradă și, uneori, mi-e dor de el. Cert este că fiecare ediție limitată din franciza Flower by Kenzo mă face curioasă să o încerc. Anul acesta, ediția limitată se numește Flower by Kenzo Poppy Bouquet Couture Edition și a fost creată de Alberto Morillas și Dora Baghriche. Este un mix floral-lemnos – cu un strop de sirop de pară, un buchet de iasomie, gardenie și trandafir, dar și lemn de migdal.

Această ediție poartă și o panglică roșie cu motive florale și accente aurii, un detaliu de inspirație couture, omagiu originii brandului Kenzo: Japonia, unde panglicile obi sunt legate în jurul kimono-urilor de mătase și Parisul, orașul modei.

Este un parfum bărbătesc, dar când a fost asta o problemă? Ador Terre d’Hermès, aproape că-mi vine să-mi iau o sticluță doar pentru mine.
Hermès H24 îmi place pentru că se detașează de aroma lemnoasă convenţională a parfumurilor masculine. Ingredientul care atrage în noua creație: Salvia Sclarea, cu toate aromele sale de fân şi de iarbă proaspătă. O altă notă curajoasă pentru o esență masculine e narcisa. Acest parfum conține însă și o nouă moleculă bazată pe reacţii enzimatice naturale şi prietenoase cu mediul. Îi putem spune molecula viitorului – sclarene. Deşi initial este verde, cu accente de pământ, această notă aromatică se dezvoltă rapid ceva ce te poate duce cu gândul la mirosul de fierul de călcat încins, aplicat pe ţesături fine, în atelierele de creaţie. Nu strâmba din nas – mixul este senzațional.
Încă un detaliu despre care vreau să vă spun neapărat: cutia este creată în proporţie de 100 % din hârtie reciclată şi reciclabilă.

O descoperire recentă despre care trebuie să vă povestesc un pic este parfumul unisex Oud Ispahan. De obicei mă feresc de parfumurile orientale, însă acesta este chiar deosebit. Latura lui florală, delicată, misterioasă mă face să mă împrietenesc și cu această familie olfactivă. Am citit despre el că are acorduri gingașe de Labdanum, note lemnoase, soft, de patchouli și nuanțe de trandafir, lemn de santal și agar. Exact acest mix m-a motivat să testez și altceva decât îmi este familiar, să ies din zona mea de confort și să mă las sedusă și surprinsă de talentul (pentru că despre asta este vorba, de fapt!) unor parfumieri de a obține noi și inedite combinații. Și nu mi-a părut rău deloc. Credeți-mă pe cuvânt, chiar merită încercat.

Încă o noutate care merită să fie în această listă scurtă. De data asta vine de la Sì (știți voi, sticluțele acelea care aduc cu niște lacuri de unghii – BIG fan for this item, too!). Noua apă de parfum intensă este fructată, orientală și ciprată. Coacăzele negre – semnătura familiei Sì – se îmbină cu trandafirul Isparta (care poartă numele orașului trandafirilor din Turcia, un loc de pus pe lista destinațiilor de vis). Parfumul se încheie cu paciuli, rășină și vanilie din Madagascar, obținută sustenabil prin colaborarea cu un ONG local – un gest pe care îl salut.

Noua ediţie exclusivă, Edition Millesime, pune în valoare floarea de portocal. Parfumierii Anne Flipo, Fanny Bal şi Dominique Ropion explorează Egiptul și florile de portocal din Delta Nilului, și mintea mea, odată cu ei rătăcește prin soarele umplut de arome florale. Fiecare sticlă de parfum L’Interdit Millesime conţine echivalentul a peste o sută de flori de portocal.Nota de portocală amară şi prospeţimea ghimbirului, tuberoza, moscul şi faţetele notei de lapte de migdale se îmbină cu acorduri lemnoase de vetiver şi esenţă de patchouli.
Fresh, lemnos, cald, acestea sunt cele trei atribute care îmi vin în minte.

The post #GlitterNews – 5 parfumuri noi care trebuie încercate appeared first on Mara Coman.