O să vedeți, mai jos, că vă cer ceva ușor de făcut, pentru un scop nobil: să-i ajutăm pe toți copiii să aibă acces la educație. Pe TOȚI. Mai ales acum, când, din cauza pandemiei, copiii vor învăța online. Varianta optimistă e cea în care cei mici vor merge și la școală, dar cu program scurt care trebuie completat tot cu cursuri online.

Recunosc că, în martie, când s-au închis școlile, nu intuiam ce va urma. Am crezut și am sperat că într-o lună, cel mult două, totul va reveni la normal. Gemenele mele, în clasa a II-a, au primit teme online, în Google classroom și au avut ore pe Zoom.

Cele de mai sus sună firesc în condițiile unei pandemii și, în teorie, ar fi trebuit să fie relativ simplu. Doar că eu nu eram chiar așa de bine pregătită.

Aveam acasă o tabletă pe care se mai jucau fetele (și care nu funcționa prea bine) și două laptopuri: pe-al meu și pe cel primit de la birou. Micuțele mele încă aveau telefoane cu butoane, pentru că eu îmi doream să amân momentul în care vor petrece prea mult timp cu ochii în smartphone.

Așa că școala în izolare a însemnat să negociem timpul petrecut pe cele două computere ale mele: în unele zile, eu aveam nevoie de ambele; în altele, ele aveau Zoom și lecții online în același timp în care eu aveam mult de lucru și video call-uri. Pe MacBook nu se vedeau toate ppt-urile interactive pe care le primeau fetele de la școală. Eu nu reușeam să fac față cu scanatul temelor și trimiterea lor la timp.

În final, am rezolvat situația împrumutând două PC-uri. Ioana și Maria au învățat să intre pe Zoom, să-și downloadeze și să-și deschidă fișierele mai repede decât mi-am imaginat eu.

Ei bine, acum vă puteți face o idee despre cum au decurs acele luni de școală la mine acasă. Iar eu sunt în categoria celor norocoși.
În clasa fetelor mele erau copii care nu aveau niciun computer acasă – pentru că pur și simplu adulții aveau acel gen de job-uri pentru care nu le trebuia și un computer la domiciliu –, dar și copii care aveau tot ce le trebuie.

O treime dintre copiii români au fost privați de educație

V-am povestit lucrurile astea doar ca să subliniez că, în noul context, copiii nu au acces egal la educație. Că nici pentru mine nu a fost chiar ușor, deși eu am conexiune la internet și destule device-uri acasă. Însă sunt și mulți părinți care pur și simplu nu-și permit să cumpere computere, tablete sau smartphone-uri, iar copiii nu au cum să participe la cursurile online. Practic, în perioada pandemiei, nu mai pot învăța și rămân în urmă.

Și e atât de nedrept: cei mici nu au nicio vină că s-au născut într-o familie care nu are banii necesari să le cumpere tablete. Unii dintre ei nu au și nu își permit nici măcar acces la internet.

Pe ei aș vrea să îi ajutăm. Acum, înainte să înceapă școala.

• 1 din 3 copii nu au acces la educație digitală
• 30% dintre elevi nu au acces la internet
• 40% nu au laptop sau telefon acasă

În România, unul din trei elevi nu a avut acces la resursele educaționale/școală* în timpul situației de urgență și alertă instituite din cauza pandemiei de Covid-19. Este clar că, în noul an școlar, educația digitală va juca un rol definitoriu în perioada următoare. Și toți copiii trebuie să aibă acces la educație. În acest context, Vodafone lansează campania „Împreună nu lăsăm niciun elev în urmă”, campanie în care fiecare dintre noi are un rol foarte important: pentru fiecare donație de 2, 5 sau 10 euro, Fundația Vodafone va dubla suma.

Unde ajung donațiile

Sumele pe care le donăm noi – și care sunt dublate de Fundația Vodafone – vor fi folosite pentru a le oferi elevilor și profesorilor tot ce au nevoie pentru educație: laptop-uri, tablete, sisteme audio-video cu încărcare încorporată, acces la internet și la platforma de e-learning Școala din valiză. Mai mult, elevii și profesorii care vor primi laptop-uri și tablete vor fi sprijiniți să se familiarizeze cu tehnologia.

În plus, programul Școala din valiză va fi extins cu mai multe cursuri online pentru elevi și mai multe titluri în biblioteca digitală.

Este important de menționat faptul că Vodafone România va oferi internet gratuit pentru toți elevii incluși în program.

Implică-te și donează

Poți dona 2, 5, 10 euro sau o sumă la alegere, cu cardul bancar, aici: Donații pentru Școala din valiză.

Trimite SMS cu orice text la 8846 și vei dona 2 euro – indiferent că ești client Vodafone sau că folosești altă rețea.

Dacă ești client Vodafone, poți dona prin SMS, din creditul existent în extraopțiunea cartelei preplătite, direct pe factura Vodafone sau cu cardul bancar.

Nu în cele din urmă…

Vreau să mai zic doar câteva vorbe despre cursurile online. În primul rând, că nu le-am dat mari șanse: am fost convinsă că, la 9 ani, fetele mele nu vor avea atâta răbdare și atenție ca să urmărească lecțiile din fața unui computer. M-am înșelat: se trezeau dimineața și se îmbrăcau frumos, pentru școală. Ppt-urile interactive, cele cu care mi-am bătut eu capul, că nu se deschideau pe MacBook decât într-un anumit fel, le distrau mai mult decât temele clasice, pe hârtie.

Când a venit vacanța de vară, am răsuflat ușurată. Însă, cu toată libertatea, mi-am dat seama că fetele aveau nevoie, totuși, de un program. Săptămâna trecută le-am înscris la un curs de desen pe Zoom căruia inițial chiar nu i-am dat mari șanse. Să înveți desen pe Zoom mi se părea așa, doar un fel de a spune. Modulul respectiv a durat patru zile și eu m-am bucurat să văd cum Ioana și Maria erau fascinate. Au făcut desene inspirate de Grecia antică, iar micuțele mele îmi povesteau la cină despre Troia și Micene, temple și zei.

Pentru noi, acest curs online a fost încă o dovadă că se poate. Că cei mici se adaptează mai repede decât noi și decât credem noi la noua realitate. Că pot face și școală, și cursuri extrașcolare online, ba chiar le și place. Nu-mi dă pace gândul că sunt copii care nu vor avea acces nici măcar la ce se predă la școală, din cauză că nu au tehnologia necesară.

Putem să-i ajutăm împreună. 2 euro înseamnă mai puțin decât o cafea bună băută în oraș. Fundația Vodafone dublează sumele donate de noi. O mulțime de copii vor fi fericiți în septembrie, că pot și ei să învețe și că n-au fost lăsați în urmă.

* conform unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).

The post Facem o faptă bună împreună? appeared first on Mara Coman.

Știu că, doar cu informația asta, mulți și multe dintre voi veți decide că nu vă interesează, că nu e despre voi. Însă vă rog, de data asta, să aveți puțină răbdare. Durează doar câteva minute să parcurgeți rândurile de mai jos și singurul motiv pentru care vă rog să faceți asta este că sunt convinsă că, într-o zi, veți putea ajuta pe cineva.

Din când în când, citim sau auzim la știri informații legate despre violența domestică. De cele mai multe ori sunt statistici* sau câte un caz foarte grav. Nu mai țin minte detaliile, dar îmi amintesc că am văzut la TV cum un bărbat s-a dus cu flori la fosta lui iubită, rugând-o să îl ierte și să se împace. Răspunsul ei a fost nu, așa că bărbatul a scos cuțitul și a ucis-o.

Au mai ajuns la mine – de data asta, în timp ce citeam niște postări dintr-un grup de Facebook – informații despre o femeie care aștepta să se redeschidă instanțele de judecată (închise și ele din cauza coronavirusului) pentru ultima înfățișare pentru divorț. Obținuse un ordin de restricție împotriva soțului ei care o lovise; a ajuns la spital, cu fracturi. O altă femeie cerea sfaturi despre ce ar putea să facă acum, când este auto-izolată cu un partener alcoolic și violent.
M-am îngrozit: abia intrasem în grupul respectiv și primele postări pe care le-am citit au fost cele relatate mai sus.

În timpul acestei pandemii, numărul victimelor violenței domestice a crescut în majoritatea țărilor, nu doar în România. Probabil că știați și asta.

Dar v-am rugat să mai rămâneți pentru că vreau să vorbesc și despre violența emoțională. Cea în care partenerul nu lovește cu pumnul, ci cu vorbele. Cea în care manipulează, controlează, jignește, umilește, creează o stare de nesiguranță, de frică. Iar cea mai mare problemă cu această formă de abuz este că e dificil de recunoscut, chiar și pentru victime. Multe își spun că ele sunt cele care exagerează, că și alți oameni se ceartă, că partenerii sunt geloși pentru că le iubesc. Se învinovățesc: partenerul nu s-ar fi supărat atât de tare dacă ele ar fi procedat altfel. Le este rușine: nu îndrăznesc să vorbească despre asta nici măcar cu cei apropiați. Nu le este bine, însă, pe de altă parte, nu le-a lovit nimeni. Poate că într-o zi se vor împăca și vor fi ca înainte.

Asta mi se pare o zonă foarte periculoasă: cea în care victimele nu știu că sunt abuzate. Și nici nu îndrăznesc să vorbească despre asta: dacă prietenele lor postează pe Facebook buchete imense de flori, pahare cu șampanie și cine romantice, cum ar putea ele să le povestească despre înjurături și umilințe?

V-am rugat să citiți textul ăsta tocmai pentru că e posibil ca, într-o zi, una dintre prietenele voastre să aibă curajul să vă spună că în relația ei există certuri permanente, că e jignită, că i se spune că nu face nimic bine, că e manipulată și controlată, că nu are voie să iasă cu prietenii ei (sau nu singură, ci doar cu partenerul) sau să întârzie după birou. Și cel mai de preț ajutor pe care i-l puteți oferi este să o faceți să înțeleagă că nu e vorba doar de o ceartă între doi îndrăgostiți, ci de un abuz. Da, este un abuz, chiar dacă nu a primit nici o palmă.

Am ținut să fac introducerea asta pentru că am simțit că doar așa pot să acord atenția necesară acestei aplicații care vine în sprijinul celor afectați de violența domestică – fie ea fizică, psihologică, socială, sexuală etc. Mai jos, vă mai multe informații utile despre Bright Sky Ro:

• este gratuită;
• oferă asistență și informații utile persoanelor aflate într-o relație abuzivă sau celor care vor să ajute astfel de cazuri;
• poate fi ascunsă pe telefonul mobil – e foarte important lucrul ăsta: dacă partenerul violent se uită în telefonul victimelor, cel mai probabil nu va recunoaște această aplicație (și n-o să spun mai multe despre cum arată, e evident de ce);
• chiar dacă aplicația e descoperită în telefonul victimei, ea nu stochează nici un fel de date care ar putea să o pună în pericol;
• are un rol de informare și educare pentru că descrie care sunt categoriile de violență de gen, combate miturile legate de acest fenomen și permite utilizatorului să evalueze siguranța unei relații prin simpla completare a unui formular electronic;
• conține o bază de date cu servicii de asistență, astfel încât utilizatorul să poată lua legătura cu cel mai apropiat serviciu disponibil în zona în care se află;
• oferă informații despre cauzele și consecințele abuzului, planul de siguranță și prevederile legale care pot proteja o victimă a violenței domestice și măsuri pentru creșterea siguranței în mediul online;
• oferă posibilitatea înregistrării incidentelor într-un jurnal digital confidențial care sunt trimise la o adresă de email aleasă de victimă (deci informațiile NU rămân în aplicație). Informațiile strânse de victimă în acest jurnal pot deveni dovezi în instanțele de judecată.

Aplicația Bright Sky Ro a fost dezvoltată inițial de către Fundația Vodafone Grup și ulterior adaptată pentru România în cadrul unui parteneriat cu Poliția Română, Asociația Necuvinte și Asociația Code for Romania. Bright Sky Ro este disponibilă în App Store și Google Play Store în limbile română, engleză și maghiară.

*Peste 80% dintre români consideră violența împotriva femeii ca fiind un fenomen național foarte răspândit. Doar pe parcursul anului 2019, la nivel național, polițiștii au emis 7.986 de ordine de protecție provizorii, dintre acestea 2.958 fiind transformate în ordine de protecție. De asemenea, anul trecut, instanțele judecătorești au emis 7.899 de ordine de protecție, cele mai multe fiind emise la solicitarea victimelor. (Sursa: Poliția Română)

**Cele mai multe referiri din textul meu legate de victime sunt la feminin, cele legate de partenerul violent sunt la masculin – am ales să fac asta pentru că, statistic vorbind, majoritatea victimelor sunt femeile și, din păcate, copiii. Sunt conștientă că există și situații în care bărbații sunt victime și femeile sunt violente. Dezaprob și consider că trebuie pedepsit orice comportament violent, indiferent de gen.

The post N-a lovit-o nici măcar cu o floare appeared first on Mara Coman.

Adevărul e că, în somn, uit. Somnul e ca înainte: visez rar. Sau, mai corect spus, îmi amintesc rar ce visez. Iar dacă îmi amintesc, de obicei sunt doar frânturi, uneori doar senzații. Câteodată îmi apar în vis oameni pe care nu i-am văzut de mai bine de zece ani. Mi s-a întâmplat asta acum vreo două zile și dimineața, când am deschis ochii, primul meu gând a fost la oamenii ăștia, cu care n-am vorbit de atâta timp, despre care nu mai știu nimic, dar pe care i-am visat. A fost ca o pauză. O pauză în are am uitat de boală, de numărul de persoane infectate, de numărul de decese, de măști, de mănuși, de dezinfectant, de frică.

Deși stau în casă de aproape o lună, încă mai am momente în care mi se pare că sunt într-un film. Și că nu e adevărat ce ni se întâmplă. Ieșim din casă doar dacă e neapărat nevoie. Purtăm măști de protecție, stropim totul cu clor. Citim despre coronavirus mai mult decât despre orice altceva. E un virus cu care se confruntă lumea-ntreagă, și, astfel, lumea întreagă caută o soluție. Un vaccin. Un tratament care funcționează cu adevărat.

Recunosc că deseori mi s-a părut foarte frustrantă senzația că nu am ce să fac. OK, pot să donez unei organizații în care cred, unui spital, unor oameni care fac cercetare. Dar, pe lângă asta, stau și aștept, la mine acasă, ca cineva să facă această descoperire care să ne salveze pe toți. Dar tocmai ce am aflat că mai e un mod în care pot să ajut: pot să downloadez o aplicație care accelerează cercetările despre noul tip de coronavirus. Desigur, nu pot face asta singură: cu cât mai mulți oameni downloadează această aplicație, cu atât mai repede vom avea mai multe informații despre coronavirus și, astfel, mai multe șanse să avem acces la un tratament.

Aplicația se numește DreamLab și a fost lansată în toamna trecută, prin Fundația Vodafone România. Cum, la momentul respectiv, lumea nu se confrunta cu o pandemie, DreamLab a susținut cercetarea împotriva cancerului.
Aplicația folosește puterea de procesare a smartphone-ului pentru a rezolva niște calcule complexe ce ajută unui proiect de cercetare a cancerului – sau, de azi, de cercetare a COVID-19 -, iar apoi rezultatele sunt trimise înapoi institutului de cercetare prin cloud.

Cercetările prin DreamLab despre noul coronavirus sunt realizate în colaborare cu Imperial College London.

Ce m-a convins?
Comparația asta: dacă un computer personal ar funcționa 24 de ore, zi de zi, ar avea nevoie de 300 de ani pentru a analiza toate informațiile necesare unul astfel de studiu. Dar 100.000 de telefoane care funcționează șase ore pe noapte ar putea să obțină aceleași rezultate în trei luni.

Mai mult…

… până acum, datorită aplicației, au avut loc deja 4 descoperiri științifice la nivel mondial în domeniul oncologic.

Cum funcționează aplicația?
Telefonul trebuie să fie conectat la internet și la o sursă de curent și să nu fie utilizat. De aceea, DreamLab funcționează cel mai bine noaptea, când nu avem nevoie să utilizăm smartphone-ul. Aplicația folosește doar procesorul smartphone-ului tău. Nici o informație personală nu este descărcată sau procesată de pe telefonul tău în timpul acestui proces.

Ce trebuie să faci ca să susții cercetările pentru COVID-19?
Trebuie doar să descarci aplicația DreamLab, disponibilă și pentru Android, și pentru iOS. Când vei deschide aplicația, o să vezi proiectele de cercetare incluse și îl vei alege pe cel la care vrei să participi și tu. În aplicația mea apar cinci proiecte. Cel pe care l-am ales eu e, desigur, cel despre care scriu – Corona-AI (Phase 1).
Asta e tot. Aplicația va funcționa doar când telefonul tău e în priză și e conectat la wi-fi – deci, cel mai des, când dormi. Desigur, îți poți folosi telefonul în timpul ăsta.

Încă un lucru care ar putea ajuta:
Să le spui cunoscuților tăi despre această aplicație. Cu cât e descărcată de mai mulți oameni, cu atât cresc șansele să avem noi date despre virus și boală, și, astfel, acces la un tratament care chiar funcționează.

***

Imperial College London caută soluții rapide pentru intervențiile medicale și nutriționale folosite în combaterea evoluției virusului. Astfel, o metodă rapidă ar fi descoperirea de noi indicații sau utilizări alternative ale medicamentelor deja existente pe piață (“drug repositioning”), deoarece dezvoltarea unor medicamente complet noi necesită resurse foarte mari, mai ales din punct de vedere al timpului și financiar. În contextul actual, găsirea rapidă a unor tratamente ar putea salva mii de vieți.

Studiul acesta se bazează pe faptul că în alimentația noastră zilnică se regăsesc o mulțime de molecule care au un impact dovedit atât în tratarea, cât și în prevenirea unor boli virale – prin modul în care interacționează cu medicamentele sau acționând ele însele ca niște medicamente. Cu toate acestea, metodele de testare asupra influenței unui singur medicament sau componentă alimentară ar dura mult prea mult timp pentru a ajunge la rezultate rapide ce ar ajuta la combaterea prezentei crize.

DreamLab este o aplicație premiată, dezvoltată de Fundația Vodafone Australia, care oferă oricărui posesor de telefon inteligent o modalitate ușoară de a sprijini cercetarea în domeniul cancerului, în timp ce telefonul său se află la încărcat peste noapte. Acum. în aplicație a fost inclus Corona-AI, un nou proiect care va folosi aceeași tehnologie pentru a ajuta la lupta împotriva răspândirii coronavirusului.

Proiectul Corona-AI unește inteligența artificială și puterea de procesare a telefoanelor inteligente inactive pentru a accelera descoperirea de noi componente antivirale în medicamentele existente și pentru a ajuta identificarea moleculelor antivirale din alimente. Aplicația DreamLab funcționează prin crearea unei rețele de telefoane care alimentează un supercomputer virtual, capabil să proceseze miliarde de calcule.

Cercetătorii estimează că proiectul ar putea accelera accesul la medicamente eficiente și ar permite elaborarea de tratamente adaptate împotriva acestei boli infecțioase.

Aplicația este disponibilă în România, Australia, Italia, Noua Zeelandă, Spania, și Marea Britanie. DreamLab va fi disponibil începând cu 27 aprilie 2020 în Portugalia, Ghana, Africa de Sud, Lesoto, Germania și, începând cu 1 iunie 2020, în Irlanda, Grecia, Turcia și Albania.

The post Cum poți să ajuți și tu cercetările despre COVID-19 appeared first on Mara Coman.

Nu știu dacă vă imaginați cum arată un copilaș atât de mic. Nici eu nu prea știu, de fapt, însă mă gândesc că gemenele mele au avut puțin peste două kilograme fiecare. Văzusem păpuși mai mari decât ele. Dar 550 de grame, vă dați seama? Ce șanse avea să trăiască?

Despre acest bebeluș și despre mulți alții a vorbit ieri neonatologul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă de la Spitalul Marie Curie din București. Ne aflam însă la Constanța, la Spitalul Clinic Județean de Urgență, unde tocmai a fost finalizată renovarea și modernizarea la standarde europene a Compartimentului de Terapie Intensivă Neonatală.
Un proiect îndrăzneț, început acum doi ani, și în care s-au investit peste 2 milioane de euro, fonduri puse la dispoziție de Fundația Vodafone România (1.540.000 de euro), Asociația Dăruiește Aripi (280.000 de euro) și Asociația Inima Copiilor (240.000 de euro). Acest proiect vine după unul similar derulat de Fundația Vodafone România în anul 2013: construirea unei secții moderne de terapie intensivă neonatală la Spitalul Marie Curie din București.

Știu, mai sus sunt multe cifre, însă e nevoie de ele pentru a înțelege cât efort presupune renovarea și modernizarea unei secții de terapie intensivă. Dacă nu ai treabă cu domeniul ăsta și dacă n-ai avut o astfel de urgență te poți gândi că „renovat” și „modernizat” înseamnă că locul arată mai frumos. Și da, e frumos, e nou, e colorat și pe pereți sunt tablouri cu tigrișori care fac baloane cu gumă de mestecat. Însă nu asta e diferența pe care vreau să o evidențiez. E ceva mult mai important: în această secție se vor salva, anual, sute de vieți. Și asta, în contextul în care mortalitatea infantilă în sud-estul României este de trei ori mai mare decât media europeană: în 2015, mai mult de 10 bebeluși din o mie nu supraviețuiau, iar unul dintre principalele motive era că nu aveau unde să fie tratați.

Ieri, la Constanța, am fost printre jurnaliștii care au fost la conferința de presă și care au vizitat Compartimentul de Terapie Intensivă Neonatală.

I-am ascultat vorbind pe toți cei implicați și-am înțeles, încă o dată, că astfel de proiecte de amploare nu pot fi duse la bun sfârșit decât dacă există niște oameni care își doresc într-adevăr să ajute. Murielle Lorilloux, CEO Vodafone și UPC România, a povestit despre nepoțelul ei, născut în Franța, care a avut nevoie de îngrijiri speciale după naștere pentru o perioadă destul de lungă. Un moment greu pentru familie, își amintește Murielle, dar nici nu vrea să-și imagineze ce-ar fi însemnat să nu existe un spital în care cel mic să poată fi tratat corespunzător. A fost unul dintre momentele în care am lăsat privirea în jos, încercând să-mi înghit lacrimile: vă dați seama ce este în sufletul unui părinte care are un bebeluș bolnav și care știe că nu are unde să-l trateze în România?

Am vizitat ieri noul Compartiment de Terapie Intensivă Neonatală de la Constanța, iar neonatologul Cătălin Cîrstoveanu a fost ghidul nostru. Am aflat multe lucruri pe care nu le știam, ne-a povestit și despre proiectul similar de la Marie Curie din București, cum au fost salvate o mulțime de vieți și cum medicii de la Constanța țin legătura cu cei din Capitală pentru a învăța din experiența lor. Atunci am aflat și despre bebelușul despre care scriam la început: cel care cântărea doar 550 de grame la naștere. Din fericire, a supraviețuit. Însă n-ar fi avut șanse într-un spital sau într-o secție nemodernizată și neechipată corespunzător. Și, din păcate, în România sunt puține locuri în astfel de secții, motiv pentru care sunt mereu bebeluși pe lista de așteptare. Își așteaptă șansa la viață.

…Am întrebat ce se întâmplă cu cei pentru care nu sunt locuri în aceste secții moderne și am primit răspunsul pe care îl intuiți: nu pot fi salvați. Și nu, nu vă spun toate astea ca să vă emoționez. Ci ca să subliniez încă o dată ce spuneam la început: că renovarea și modernizarea la standarde europene a Compartimentului de Terapie Intensivă Neonatală de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Constanța este cu adevărat o realizare. Aici se vor salva vieți și nu cred că există vreun lucru mai important de spus.

MAI MULTE despre noul Compartiment de Terapie Intensivă Neonatală de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Constanța:

• Aici vor fi îngrijiți, anual, peste 1.000 de copii născuți cu afecțiuni medicale sau prematur din județele Constanța, Tulcea, Ialomița, Călărași, Brăila și Galați.
• Secția a fost modernizată după modelul celei de la Spitalul Marie Curie din București, considerată a fi cea mai modernă secție de terapie intensivă nou-născuți din Europa.
• Secția de Terapie Intensivă Neonatală nu mai fusese renovată, decât parțial, din 1968, anul construirii spitalului.
• În urma lucrărilor efectuate, compartimentul corespunde standardelor europene, fiind dotat și cu o soluție de telemedicină modernă, ceea ce constituie un punct de plecare pentru a oferi șanse crescute de supraviețuire nou-născuților cu afecțiuni medicale severe.
• Soluția de telemedicină cu care a fost dotată secția oferă un sistem de supraveghere video a pacienților și va permite transmiterea securizată de imagini și parametri medicali, în timp real, urmărirea de la distanță a semnelor vitale ale pacienților și organizarea de videoconferințe.
• Fiecare salon este dotat cu o cameră de supraveghere, care în caz de urgențe poate face zoom pe monitoarele de funcții vitale montate pe pandante.
• În holul central se află monitoare pe care se pot afișa funcțiile vitale sau imagini din saloane și camere de supraveghere pentru monitorizarea activității de pe hol.
• În camera medicilor a fost instalat un videowall.
• În urma lucrărilor de renovare, reamenajare și modernizare efectuate pe o suprafață de 600 de metri pătrați, compartimentul dispune de 22 de locuri la terapie intensivă, împărțite în 6 saloane cu câte un pat și 8 saloane cu câte două paturi, și de 10 locuri pentru prematuri.
• Noua schemă a unității permite extinderea capacității zonei de terapie intensivă non-născuți până la 30 de locuri, în cazul unei eventuale creșteri a numărului de pacienți.
• Camera pentru pregătirea laptelui și camera pentru pregătirea perfuziilor sterile sunt dotate cu hote de flux laminar, ceea ce permite prepararea perfuziilor în mediu steril și conduce la reducerea masivă a infecțiilor nosocomiale.
• Climatizarea și tratarea aerului se fac cu aport 100% de aer proaspăt, trecut prin 30 de cutii filtrante prevăzute cu filtre HEPA 14, recomandate pentru sălile de operație și secțiile de terapie intensivă.
• Saloanele sunt prevăzute cu pandante și console medicale, o rețea de distribuție a gazelor medicale și echipamente integrate de detecție, semnalizare și avertizare a incendiilor, precum și cu un sistem de desfumare mecanică ce poate realiza inversarea funcțiilor unor ventilatoare dedicate.
• Condițiile de intimitate, posibilitatea mamelor de a petrece timp nelimitat în salon și iluminarea de mai multe tipuri (naturală, indirectă, directă, de lucru, de veghe cu intensitate reglabilă) asigură nou-născuților confortul individual atât de important pentru dezvoltarea psihosomatică din primele zile de viață.

Secția despre care am scris va fi funcțională în 2020, cel mai probabil în vară, după cum au declarat la conferința de presă autoritățile locale, cele care au sarcina de a echipa saloanele cu aparatura necesară.

Fundaţia Vodafone România este o organizaţie neguvernamentală românească, cu statut caritabil, distinctă şi independentă de operaţiunile comerciale ale companiei, înfiinţată în 1998. În cei peste 20 ani de activitate, Fundaţia Vodafone România a finanţat 1.132 de programe derulate de 730 de ONG-uri din întreaga țară, în domeniile sănătăţii, educaţiei, serviciilor sociale. Proiectele au avut aproape 3 milioane de beneficiari – copii, tineri, vârstnici, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Până în prezent, Fundaţia Vodafone România a investit 30 milioane de euro în proiecte desfăşurate de organizaţiile non-profit partenere. Mai multe detalii despre programele fundației sunt disponibile pe fundatia-vodafone.ro, Jurnal de bine și pe Facebook.

Dacă atunci când am scris articolul, secția nu putea să primească încă pacienți, azi revin cu vești bune, pe care tocmai le-am primit.
Compartimentul de Terapie Intensivă Neonatală al Spitalului Județean Constanța este funcțional și a primit deja pacienți. Printre ei, primii tripleți născuți în județul Constanța în ultimii nouă ani.

În încheiere, câteva fotografii de dinainte de renovare.

The post Aici se vor salva vieți appeared first on Mara Coman.