Dacă plecarea în Sardinia n-a fost programată cu mult înainte, vacanța în Grecia era stabilită de luni bune. Nu știam atunci ce condiții vor fi, dacă vom reuși să plecăm sau nu. Dar am tot vorbit despre ea cu prieteni buni și am visat la ea mai mult ca niciodată. Pentru că a fost prima plecare la care am îndrăznit să mă gândesc după pandemie și pentru că, îmi dau seama acum, n-am mai fost niciodată undeva pentru 10, da, zece zile.

Gândul la aceste 10 zile în Thassos, la plajă, cu nimic de făcut, m-a hrănit câteva luni, încă de pe vremea în care afară era frig și urât. Mă rog, știți exact cum e: în toate zilele alea aglomerate de la birou, sau în zilele urâte, când plouă și cerul e gri, te gândești cum o să savurezi tu vacanța de pe malul mării.

Doar că, înainte să plec, a fost o vineri.

Adică ziua de dinaintea plecării. S-a nimerit să fie vineri, putea foarte bine să fie marți sau joi. Însă era ultima zi, acea zi în care trebuie să rezolvi tot ce a rămas. Și, doh, rămăsese mult.

Sigur că-mi programasem lucrurile altfel, urma să împart task-urile de-a lungul săptămânii de dinainte de plecare, să las totul în ordine la birou, să cumpăr spf-uri spray-uri anti tânțari și pantofi de plajă (sunt pietre aici, când intri în apă), să organizez cine și când merge la pisici, să duc fetele la teste antigen etc., etc., mai adăugați voi, că sigur că vi s-a întâmplat.

Au apărut apoi două zile pline cu meeting-uri, de-am ajuns acasă frântă și-am adormit înaintea copiilor. Într-un moment de inspirație am făcut bagajul fetelor încă de marți seara. Știu, sună nebunește, toți ai casei m-au privit de parcă e ceva în neregulă cu mine, până și pisicile m-au cercetat întrebător. Dar a fost o idee foarte bună și m-a ajutat super mult în ultima zi. În care m-am trezit dimineață și m-am apucat să scriu cele câteva mailuri rămase.

Care n-au fost deloc câteva. Ca la orice job, trimiți un mail, primești un răspuns și tot așa. Plus lista de lucruri pe care voiam să le bifez. Plus bagajele mele. Teste rapide pentru fete la care am mers tot în acea vineri. Un drum care nu fusese planificat, în cealaltă parte a orașului – o oră dus, încă una întors. O întâlnire cu prietena mea, care venise pentru o zi în București și pe care n-o văzusem de doi ani.

Practic, ziua de dinainte de vacanță a fost una dintre cele mai lungi și mai aglomerate. O zi în care am încercat să fac multe și să mai adaug câte ceva, cu forța. Ca atunci când bagajul e plin, abia se închide, dar încerci să mai pui totuși încă un tricou, că poate încape.

Sigur că n-am reușit să fac tot ce mi-am propus. În final, m-am agitat, am obosit și am plecat în vacanță cu laptop și to do list.

Nici ca să vă spun că sunt eu foarte ocupată. Însă mi-am dat seama că mereu am făcut fix același lucru. Am tras într-o nebunie să termin tot ce am de făcut înainte de vacanță, n-am terminat, am plecat cu laptopul după mine și am mai rezolvat urgențele de pe unde am fost. Mereu s-a întâmplat așa.

Poate ar fi timpul să învăț ceva din asta. Să nu-mi mai sacrific somnul, ci să lucrez cât lucrez de obicei, să-mi fac bagajele ziua, și nu noaptea, să dorm destul și să plec odihnită. Să nu mai adorm instant imediat ce am ajuns la destinație, ci să mă bucur de locul în care sunt, să merg la plimbare și la cină și, a doua zi, să-mi stabilesc o oră, două, în care să lucrez de la o terasă, în liniște, așa cum fac acum.

Și-am mai scris și pentru că sunt convinsă că nu sunt singura în situația asta. Și voi plecați cu laptopul în vacanță? Și voi munciți până în ultima clipă, doar-doar reușiți să bifați tot? Și voi vă terminați bagajele la 2 noaptea? Sau ați reușit să vă relaxați și să planificați totul din timp, ca să nu faceți ca mine?

Sigur, putem povesti și despre haosul de la întoarcere, când mă simt, din nou, de parcă alerg la maraton. Dar încă nu vreau să mă gândesc la asta, că mai am un pic de vacanță.

The post Vinerea de dinainte de vacanță appeared first on Mara Coman.

Azi am scris un articol de travel pentru Marie Claire si gata, mintea mea a plecat in vacanta. Calatoriile sunt sportul meu favorit, am o lista (prea) lunga de locuri pe care vreau sa le vad si nu m-ar deranja deloc sa imi petrec viata intre doua zboruri. Nici diferenta de fus orar nu ma deranjeaza prea tare. Totusi, sunt niste lucruri care-mi pot ruina vacanta: ploaia si gerul. Ma deranjeaza si separat, dar mai ales cand se combina.

De multe ori am avut noroc: am fost la Londra si a fost soare, la Paris a fost, de cele mai multe ori vreme frumoasa (cel putin cand am fost in vacanta si nu cu treaba), in New York a fost superb. Anul trecut pe vremea asta am plecat in Dubai, ca sa fiu sigura ca nu am parte nici de frig, nici de ploaie. Iar verile in Grecia sunt minunate, aproape ca mi-as fi dorit sa se racoreasca putin cu o ploaie scurta.

Apoi totul s-a dat peste cap. In decembrie am plecat in Sicilia, pe principul „unde putem merge sa fie cald si sa ne permitem”. M-as fi dus in Thailanda sau in Africa de Sud, am facut vreo 10 simulari pentru Maroc si apoi am revenit cu picioarele pe pamant. Asta e, momentan nu pot sa plec decat in Europa daca nu  fac un credit (si nu cred ca e cea mai buna idee). Imi doream tare mult sa merg in Sicilia, review-urile despre vreme aratau promitator, asa ca am aterizat la Palermo intr-o noapte. Picura putin, rezonabil, asa ca am batut orasul vreo ora pana sa gasim ceva, orice, de mancat la 2 noaptea. A doua zi am dormit mult, dar cand m-am trezit, eram nerabdatoare sa iau la pas orasul din „Palermo Shooting”. Am iesit din camera tarziu, sa mergem la unul din restaurantele laudate. Si ploua. OK, am zis, suntem in vacanta, avem gluga, avem umbrela, hai sa incercam. Nu. Ploua de nu puteam merge pe strada. Am mancat in timp ce speram sa mi se usuce blugii mai repede, apoi am fugit la hotel. Ziua a doua? Am reusit sa ne plimbam vreo doua-trei ore, apoi ne-a prins o ploaie mai zdravana decat cea din prima zi. Din fericire, in urmatoarele zile a fost soare, chiar daca un pic frig, dar am putut sa ma bucur un pic de vacanta.

A urmat Bruxelles. Nu ma asteptam sa fie ca in Dubai, dar in ziua in care am ajuns a fost ca azi. Vreo 20 de grade, soare, mai cald ca la Bucuresti. Saream intr-un picior de fericire. Dar minunea n-a durat: in restul zilelor petrecute in Belgia, a fost frig, urat si ploaie. OK, nu chiar ploaie torentiala, dar o vreme din aia in care trebuia sa mai intru in cate un magazin sau in cate un restaurant ca sa ma incalzesc. Mi-am cumparat fes dintr-un butic cu suvenire. Daca as fi gasit, mi-as fi cumparat si manusi.

Mai in gluma, mai in serios, jumatatea mea m-a avertizat sa aleg, pentru urmatoarea escapada, o destinatie in care sa nu ploua. Mergem la Madrid. Cum sa fie in Spania la final de aprilie? Probabil ca sunt si zone in care se face plaja, nu? Am luat bilete, cazare, am downloadat harta Madridului de pe tripadvisor. Si, guess what? Ma uit pe accuweather si vad ca in vreo 2 zile sunt sanse de ploaie. Teoretic, ploi scurte, de vara. Sper. Cred ca o sa verific site-ul in fiecare zi, speram ca in locul imaginilor cu nori o sa apare unele cu soare.

Acum ziceti si voi: ce fac eu la Madrid daca ploua?

Foto: Radu Coman

The post Ce faci cand ploua in vacanta appeared first on Mara Coman.