Am rămas cu povestea mea la Patio, restaurantul cu o stea Michelin de lângă Atena. În seara respectivă cred că am ajuns la hotel pe la 1 noaptea, am adormit la 2 și… ghici cine era în picioare la 6 și jumătate, să facă bagaje și check out? 🙂

Următoarea destinație a fost Salonic, unde am ajuns spre seară, cu un Suzuki Across. Mașina a fost minunată la drum lung – mi-a plăcut mult, deși inițial nu mă atrăgea. E drept, că auzisem doar de bine despre ea de la colegii din tur, și n-a dezamăgit. Funcționează perfect, nu e zgomotoasă, e stabilă, îți dă senzația de siguranță, e încăpătoare și nici nu-i leneșă.

Am avut timp să mă conving de toate astea în cei peste 500 de kilometri pe care i-am avut de făcut.

În Salonic ne-am cazat la Vanoro, un hotel nou de 5 stele din mijlocul orașului. Eram cu toții prea obosiți să mai facem vreun plan, așa că am luat cina la restaurantul hotelului. După o săptămână de preparate grecești, am dat-o pe paste. Un pic de variație a picat numai bine.

O să rămân în zona gastronomică și o să vă mai spun că, la Vanoro, poți lua micul dejun de la 7:30 dimineața până la 10 seara, chestie care mi s-a părut super tare.

În ziua cu numărul 8 ne-am odihnit. Ne-am plimbat un pic prin Salonic, apoi eu m-am dus în cameră și-am scris până la cină. Care cină a fost memorabilă.

Locul se numește 7 Thalasses, notați-l pentru când ajungeți în zonă. Totul a fost foooarte bun, de la salata grecească (care poate fi banală, dar n-a fost cazul) până la peștele la grătar.

Nu e prima dată când fac drumul ăsta, de la Salonic la București. Într-una din dățile când am fost cu copiii, l-am împărțit în două și ne-am oprit la Sofia.

De data asta, însă, la Sofia am făcut doar un mic popas, ca să mâncăm. Alt loc demn de reținut: Cinecitta Osteria Italiana unde, da, au și pizza, dar majoritatea preparatelor au un schepsis – niște combinații de care nu prea auzisem, cu siguranță create special de vreun chef.

De exemplu, nu găsești în meniu clasicele carbonara, ci o mulțime de alte nebunii, precum risotto cu wagyu. Eu am comandat niște paste cu fructe de mare, dar nici astea nu erau banale: caracatița era pescuită din Gibraltar și avea (nu mai știu ce) certificări.

Vă spun toate astea în caz că aveți chef de o masă sofisticată în Sofia.

Tot asta a fost ziua în care, în final, am făcut cunoștință cu noul Duster. Eram ușor rezervată, mai ales că era ultima mașină pe care am condus-o din tur, dar a făcut o fază foarte frumoasă. Vorbim de un Duster hibrid, cu cutie automată (bucuria mea!), cu un design pe care l-am remarcat încă din prima zi.

N-am mers cu variantele anterioare de Duster, nu pot face comparație, dar e clar cel mai stylish și mai evoluat. Iar raportul calitate preț este excelent. Mașina asta chiar merită atenția.

E unul dintre proiectele cele mai dragi din ultima perioadă – și spun asta cu toată sinceritatea. De altfel, putea să evit genul ăsta de „clasificare”, dar ar fi fost nedrept. Mai ales că, de-a lungul timpului, am fost implicată în diverse proiecte, invitată în zeci de press trip-uri, deci chiar am cu ce să compar.

Însă e o adevărată provocare să duci 18 oameni, timp de 9 nouă zile, într-un road trip România-Grecia și înapoi, și totul să meargă conform planului.
Oamenii de la Autocritica merită felicitări.

Am avut parte de acest mix de experiențe între zona auto, gastronomie, turism, locuri de cazare – toate de cea mai bună calitate.

Știam că vor fi doar locuri unul și unul din experiențele anterioare, însă tot am avut niște wow moments. Am avenit acasă cu o listă de locuri în care vreau să mă întorc. De altfel, e unul dintre motivele pentru care am scris despre ele și pe blog: vor rămâne aici și îmi va fi ușor să le găsesc la următoarea plecare în Grecia.

Norocul nostru a fost și grupul. Când ești pe drumuri mai mult de o săptămână, oamenii contează. Nu-i cunoșteam pe toți, nu aveam nici un fel de așteptări. Ca să înțelegeți cum a fost vă zic un singur lucru: sunt convinsă că cei de la Patio (care au rezervat restaurantul doar pentru noi) au crezut că suntem un mare grup de prieteni care s-a reunit acolo pentru o seară.

A fost atât de bine că mi-e deja dor.

***

Parteneri:

➡️ Cars & Roads Greece vă este oferit de Michelin. Producătorul francez de anvelope este partenerul principal al evenimentului. Pe lângă anvelopele de mașini, o parte dintre locurile pe care le vom vizita au fost alese din Ghidul Verde Michelin. Adică un fel de atlas turistic plin cu idei și zone pe care să le vizitezi în concedii. De parcă toate astea nu erau de ajuns, vom ajunge și în niște locuri care apar în Ghidul Roșu, adică ghidul ăla care se ocupă de restaurantele cu stele Michelin. Sună binișor, este?

➡️ PPC Blue (fost Enel X Way). Toate mașinile plugin hybride din tur (plus Safety car-ul care este sută la sută electric) vor fi încărcate la stațiile PPC Blue.

➡️ DKV se va ocupa de carburantul necesar. Fiecare mașină din tur va fi alimentată pe baza unui card (Fleet Card) care poate fi folosit la multe dintre benzinăriile din țară și din Europa.

➡️ 9695 este unul dintre partenerii pe care e bine să-i ai, dar e de preferat să nu-i suni. Parte a grupului Autonom România, 9695 este divizia de asistență rutieră, pe numele ei Autonom Assistance.

➡️ BT Leasing este partenerul care propune, printre altele, servicii de leasing pentru achiziționarea de electrice și hibride prin programe speciale pentru persoane fizice (Green Mobility) și juridice (Green Finance).

➡️ Server Config, unul dintre partenerii de tradiție ai turului. Companie specializată în echipamente IT profesionale, cei de la Server Config le asigură fotografilor și videografilor laptopurile performate care le ușurează munca pe tot parcursul turului.

***

Foto: Radu Chindriș, Ciprian Mihai.

The post Cars and Roads – ultimele zile appeared first on Mara Coman.