Asta pentru că nu am un răspuns simplu. Fetele mele erau cam mici când au avut primul telefon – în clasa I sau a II-a, uite c-am și uitat!

Însă așa-i când părinții nu mai locuiesc împreună: vrei să poți da de copii la orice oră. În acest context, Ioana și Maria au primit câte un telefon cu butoane. Un fel de jucărie cât palma de pe care puteau doar să răspundă sau să sune.

Totul a fost bine pentru o perioadă, până când micile telefoane au arătat ce pot: își dădeau duhul după un apel, chiar dacă, teoretic, erau încărcate 100%.
Așa că am trecut la generația următoare: tot telefoane cu butoane – genul acela de taste pe care apăsai de trei ori ca să ajungi la litera dorită -, dar un pic mai bune. Astea chiar au ținut ceva timp, fetele le-au folosit cu plăcere și nici nu simțeam nevoia de ceva mai evoluat.

Eram liniștită că puteam să vorbesc cu ele oricând era nevoie. În plus, nici nu-mi făceam griji că stau prea mult cu ochii pe ecran – la modelul respectiv nu prea aveau de ce.
Știam, însă, că e o chestiune de timp și că, mai devreme sau mai târziu, se vor plictisi de telefoanele cu butoane.

Bineînțeles că exact așa s-a întâmplat. Nu doar că s-au plictisit de butoane, dar se simțeau și stinghere pentru că toți copiii din jurul lor „trecuseră” deja la telefoane cu touchscreen. Până la urmă am cedat și-am fost de acord să facă upgrade și fetele mele.

Din fericire, n-am avut mare bătaie de cap cu primele lor smartphone-uri. Le-am primit cadou, erau două telefoane entry level foarte potrivite pentru copii. Am făcut o ședință de familie, am setat screen time, iar Ioana și Maria au fost foooarte fericite.

Ca să nu mai lungesc povestea, cred că a durat un pic mai mult de vreun an până când telefoanele lor s-au făcut z o b. ZOB.

Maria l-a scăpat o dată pe jos, s-a crăpat ecranul și-a plâns o zi întreagă. Sigur că n-am vrut să-i cumpăr altul; voiam să învețe să aibă grijă de lucrurile ei.

Cum telefonul funcționa în continuare, l-a folosit așa, cu ecranul spart, mult și bine. Cu cât trecea timpul, cu atât se spărgea mai tare. Până într-o zi când efectiv n-a mai pornit.

Cam în aceeași perioadă, al Ioanei a început să se descarce din ce în ce mai des. În final a refuzat să se mai în, deci a decedat și el.

Aveam o problemă pe care nu mi-o dorisem deloc: îmi trebuiau două telefoane noi.

Acum, să fim sinceri: două telefoane noi înseamnă un buget considerabil.

Nu e neapărat la îndemână să aloci un astfel de buget și, când mai ai în minte și ce s-a întâmplat cu telefoanele vechi, parcă nu-ți prea vine să investești. Cel puțin eu așa simțeam. Ei bine, atunci am intrat pe , locul în care știam că găsesc telefoane recondiționate, testate, cu garanție, dar .

Da, sunt multe site-uri cu telefoane second-hand, dar eu îmi doream să fiu sigură că voi cumpăra unele care funcționează foarte bine și cu care nu voi avea probleme. Iar garanția de doi ani, ca la telefoanele noi, chiar mi-a dat încredere.

Am căutat mai multe informații și am aflat că flip.ro nu e doar un loc în care poți să vinzi și să cumperi telefoane – specialiștii de acolo testează fiecare smartphone; sunt 67 de teste pe care trebuie să le treacă un dispozitiv înainte de a fi vândut.

Zis și făcut: le-am primit acasă, fiecare în cutiuța lui de la Flip. Poate că ambalajul contează cel mai puțin, dar, datorită lui, Ioana și Maria s-au bucurat ca și când ar fi primit telefoane noi. Nici eu le-am spus că nu sunt chiar noi, nici ele n-au simțit diferența.

A fost prima mea experiență cu Flip, dar, cu siguranță, nu ultima. Pe măsură ce fetele cresc, își doresc device-uri cool, modele de telefoane pe care le au colegii, iar eu chiar vreau să profit de de la Flip.

Și, când vreunul dintre noi își va schimba telefonul, îl vom vinde pe cel vechi la Flip și sigur vom căuta și de cumpărat întâi acolo. Nu de alta, dar îmi amintesc foarte bine cât a costat smartphone-ul meu nou, care acum are ecranul crăpat pentru că l-am scăpat din mână chiar în primele luni. 🙁

Până nu demult păstram telefonul folosit anterior, gândindu-mă că poate voi mai avea nevoie de el. Nu s-a întâmplat niciodată: rămânea uitat într-un sertar. Unul chiar s-a stricat acolo, pur și simplu, și n-am mai putut să-l pornesc niciodată.

În această lume în care aruncăm și poluăm mult (electronicele care ajung la gunoi fac mult rău mediului), Flip nu e doar locul în care găsim telefoane foarte bune la prețuri mai mici; reprezintă și o soluție împotriva risipei, dar și un mod prin care le oferim obiectelor o viață mai lungă.

Acest articol a fost realizat în colaborare cu Flip.ro și reprezintă opinia mea sinceră în urma experienței pe care am avut-o cu Flip.

Foto principală: PAN XIAOZHEN / Unsplash

The post La ce vârstă i-ai cumpărat copilului primul telefon mobil? appeared first on Mara Coman.