Pericolul nevăzut din cutia cu spaghete
Alte povești
Pericolul nevăzut din cutia cu spaghete
23 ian. 2023 | 30 de comentarii

Un accident casnic imprevizibil din cauza căruia am fost cu Ioana la spital. Ce, credeați că spaghetele sunt inofensive?

Eu chiar așa credeam. Le-am spus fetelor mele să aibă grijă cu prăjitorul de pâine, cu tigaia fierbinte, cu cuțitele, cu metale în cuptorul cu microunde. Dar nici prin cap nu-mi trecea că trebuie să le spun să fie atente la spaghete.

Contextul, pe scurt: am decis că Ioana și Maria trebuie să aibă propriile responsabilități în casă – puține și conform vârstei, dar trebuie să fie. Ei bine, treaba lor este să scoată vasele din mașina de spălat, să le pună la locul lor și apoi să le așeze pe cele murdare în mașină. Chestie care durează până în 10 minute, dar asta contează mai puțin.

Într-una din zile Ioana și-a făcut spaghete (au început amândouă să și gătească, o să vă povestesc separat despre asta), și-a șters farfuria așa, cât de cât, și a pus-o frumos la spălat. Eu sunt super încântată de mașina mea de spălat vase, își face treaba minunat, dar singura condiție e să nu lași resturi. Nu zic de sosuri, ci de bucățele de legume, orez sau altele.

Fiică-mea știe chestia asta, dar cum caută scurtături la tot ce are de făcut, a mai uitat o bucățică de spaghetă pe castron. Mașina e programată să spele noaptea, deci firul ăla de spaghetă a avut timp să se întărească și să se lipească zdravăn. Și-acolo a rămas până a doua zi când l-a găsit tot Ioana. Și ce s-a gândit ea? Să-l dea la o parte cu unghia.

Sinceră să fiu, am făcut gestul ăsta de multe ori. Dacă am dat peste o pastă întărită pe marginea oalei, tot cu ughia am dezlipit-o de acolo.

Numai că Ioana a avut ghinion: firul de spaghetă i s-a înfipt adânc sub unghie, până aproape de rădăcină.

Oameni buni, nu m-aș fi apucat să scriu textul ăsta dacă n-aș fi încă uimită că te poți trezi cu genul ăsta de accident casnic.

Mâine se face o săptămână de la incident. În această săptămână, fiică-mea a beneficiat de o vizită la secția de chirurghie pedriatică, anestezie locală, curățat degetul, schimbat bandaj zilnic și antibiotic.

Probabil că o să-i cadă unghia, dar se vindecă bine și n-o mai doare. Și o să treacă ceva timp până când se va apropia din nou de pastele nefierte.

 

Acum, că mi-am tras sufletul și am trecut peste ce-a fost mai greu, m-am gândit la ce alte accidente casnice stupide am mai avut de-a lungul timpului. Sincer, nu-mi amintesc mai nimic – clasicele ouă scăpate pe jos sunt floare la ureche.

Dar poate aveți voi ceva memorabil de povestit pe tema asta. Facem haz de necaz?

Foto: Karolina Kołodziejczak / Unsplash

 

Vă las mai jos alte câteva articole care sper să vă placă:

→ Mici și îndrăznețe: 

O problemă care se rezolvă ușor, cu talonete personalizate:

talonete copii

→ Încă îmi place, chiar dacă fetele mele au crescut:

Pentru mai multe idei și momente surprinse în fiecare zi, urmărește-mă pe Instagram, @maracoman

Comentarii
  • (alta) Iulia spune:

    Îmi pare tare rău pentru accident, dar mă bucur că e ok mica gospodină.

    Acu ia-ți o cafea, un ceai și ia un loc.

    Distinsul meu soț schiază cam de când are amintiri conștiente. Iar unul dintre primele lucruri pe care le înveți la schi e să nu dai NICIODATĂ cu degetele peste canturile schiurilor, pentru că riști să te tai rău de tot.

    Ceea ce nu l-a împiedicat pe distinsul meu soț să facă într-o zi, pe când ne aflam noi la schi, fix treaba asta. Mai exact, a vrut să înfigă schiurile cu cozile în zăpadă. A omis însă faptul că își dăduse mănușile jos.

    Urmarea? Tendoane secționate la degetul mare, operație, recuperare…

    But wait, there’s more. La nici 2 zile de când ieșise din spital, într-o seară, nu știu ce naiba manevram eu prin bucătărie, voiam să tai ceva. Și n-am găsit nici un alt instrument mai bun decât ditamai cuțitul de bucătar.

    Pe care naiba știe cum l-am manipulat, cert e că mi-a zburat fix în lateralul palmei, în dreptul articulației care leagă degetul arătător de palmă. Așa temeinic m-am crestat, că se vedea frumușel cartilajul ăla sau ce naiba o fi acolo.

    Așa că a doua zi am ajuns fix la același chirurg care îl operase pe domnul soț. Era să leșine ăla de râs când m-a văzut acolo.

    Nu mai știu exact dacă ne-a întrebat direct dacă suntem complet troglodiți sau numai a sugerat 😁

    Mai e nevoie să spun că de atunci suntem amândoi muuuuult mai atenți cu obiecte ascuțite? 🤭

  • Andreea C. spune:

    Accident cu magiun, se pune?
    Acum muuuuulti ani, o aveam noi pe Doamna M, care venea zi de zi la noi, mai facea curat, mai facea de mancare, dar mai ales, statea cu mine. Ca eram mica si ai mei munceau, si erau destul de rar pe acasa. Anyway. Doamna M statea la 4 case de noi. De fiecare data cand pregatea cate “ceva bun” ne chema si pe noi. Mai o dulceata, mai un magiun, mai o piftie…de-astea. Eh, si in ziua cu pricina, ne cheama sa luam cateva borcane de magiun, proaspat iesit din tuci. I-a spus maica-mii (care era foarte grabita, dar nu mai stiu de ce) de nu stiu cate ori “vedeti, aveti grija ca frige” si mama o tot dadea inainte cu “am inteles, dom’ne, am grija!” Eh, si la cata grija a avut, a spart ambele borcane pe care le avea in maini. Magiunul dinauntru era, intr-adevar, fierbinte. Arsura gradul 3 la ambele maini, ambele maini bandajate, antibiotic, jale, tipete, durere (iar mama nu suporta durerea de nicio culoare!) si mai ales… HEHE NU AI CE SA FACI, cand ai ambele maini in “tipla”. A fost oribil pentru ea! Si pentru noi, ca a dat directive in stanga si-n dreapta pana i s-au cicatrizat mainile…

  • Andreea C. spune:

    A plans cu sughituri saraca… Chiar a fost nasol. I-a cam stricat vacanta :)))

  • Roxana Zamfira spune:

    In scoala primara mergeam fupa scoala la prietena mea care era singura acasa si la care trebuia sa incalzim mancarea de pranz. In ziua respectiva avea piure, am incalzit dar prietena mea a vrut sa manance piureul cu sos de rosii. Scoate din frigider o sticla de 2l cu sos de rosii de casa, il desfacem si sosul sare pe toti peretii din bucatarie, pe aragaz, pe masa, chiar si pe caine. Nu am patit nimic, dar a trebui sa adunam in toata bucataria. Plangeam si stergeam, plangeam si stergeam. 20 de ani mai tarziu e funny :), atunci nu a fost deloc.

  • Juliette spune:

    Am și eu câteva amintiri din astea dureroase. Pe la vreo 9 ani, ascuțeam cu un cuțit creioanele, însă din neatenție mi-am ascuțit și indexul( am retezat buricul degetului, însă am avut prezența de spirit să strâng tare acolo ca să se poată lipi, deși curgeau râuri de sânge), iar la vreo 12 ani un cuțit mare de bucătărie mi-a tăiat mușchiul de sub degetul mare, nu doar pepenele care era cât mine.

  • Tina spune:

    Eu m-am așezat pe o scobitoare ce mi-a intrat TOATĂ in pulpa piciorului. Inițial am zis ca e un vârf rupt ceva, când mi-a arătat medicul la urgență ditamai scobitoarea scoasă din picior am crezut că leșin.
    Am fost privită puțin ciudat la triaj cand le-am zis că am o scobitoare in pulpa piciorului. Se uitau când la mine, când la al meu, parcă voiau sa intrebe cam ce făceam de a ajuns acolo. Și nici măcar nu-i interesantă povestea, pisicile scoteau pam6antul de la flori si am citit eu pe internet (da, stiu, nu trebuie crezut tot ce gasesti pe internet) ca daca pui scobitori in pământ nu se mai apropie ca simt la lăbuțe. A funcționat minunat, nu doar ca aveam pământ de flori in toată casa, acum aveam si scobitori.
    Până in ziua de azi eu tot cred ca au pus intenționat pe canapea scobitoarea aia.

  • Maxine spune:

    Cel mai sinistru accident casnic pe care-l ştiu nu mi s-a întâmplat mie ci doamnei care a avut, mulţi ani, grijă de mama mea. Tanti.
    Ei bine, când era tănără, pe vremea lui Ceauşescu, Tanti lucra la o fabrică de conserve din comuna unde locuia. Şi aşa cum era obiceiul, în fiecare zi „scotea” din fabrică ba una, ba alta, inclusiv ulei. Pe vremea aia uleiul era marfă preţioasă, se vindea pe cartelă, juma de litru de persoană, cam aşa.
    Prin urmare Tanti îl tezauriza cu grijă într-un borcan mare de sticlă, depozitat într-un colţ al bucătăriei de vară. O bucătărie modestă, ca la ţară, cu scândură pe jos.
    Până într-o zi, când soţul ei, venind abţiguit de la birt, face cumva şi loveşte borcanul care se sparge iar 20 de litri de ulei se răspândesc pe jos, în toată bucătăria.
    Mărturisesc că mi s-a făcut pielea de găină când povestea, nu-mi pot imagina ceva mai oribil decât să cureţi aşa ceva de pe pardoseală. Am întrebat-o cum a reuşit şi mi-a mărturisit că la scurtă vreme au trebuit să scoată scândurile şi să înlocuiască pardoseala că pătrunsese uleiul ala printre ele, se râncezise dedesubt şi mirosea ca naiba.
    Ei, ce zici de asta? 🙂

  • Daniela Citron spune:

    Salut! Ce citesc pe aici e intr-adevar dureros. Dar patania sotului meu care a reparat ceva la lustra stand pe un scaun si cand a coborat si-a rupt urat piciorul stang, se pune?
    Si un an mai tarziu coborand din tren si-a rupt si piciorul drept, se pune si asta?

  • BaLaura spune:

    Tăiam într-o zi varză și mă gândeam cum tata, când eram noi copii, pregătind varza pentru butoi, și-a dat un cuțit în deget de a umplut bucătăria de sânge. Nu mi-am terminat bine gândul și poc – cuțit în deget :)) În același loc unde s-a tăiat tata, dar mai soft.
    Eh, cu cuțitele sunt atentă în general, mă accidenez rar. Dar marea mea groază sunt hârtiile și cartonul. Cum la job pregătesc și pachete, mi se întâmplă uneori să am mâna plină de tăieturi. Și la fiecare tăietură vine o cascadă de înjurături :)))

  • Lucian M spune:

    Acum câteva luni, am spart o sticlă în bucătărie. Am cules și aruncat cu atenție cioburile mari și am băgat imediat aspiratorul să culeg fostul conținut al sticle și alte cioburi mărunte care rămăseseră pe linoleum.
    3 zile mai târziu am ajuns la chirurgie, că ciobul cât un vârf de ac, din cele două care mi-au intrat în călcai, nu am mai reușit să-l scot singur. Am primit o săptămână de repaus, cu piciorul în pansamente.
    De-atunci port papuci de casă,
    Câteva săptămâni mai târziu am vrut să tai în mână o chiflă cu cuțitul de pâine. Ăla cu zimți rotunzi și cu lamă aparent neascuțită. Aparent.
    Asta s-a rezolvat cu un plasture d-ăla mai mare.

  • geo spune:

    Mare accident :)) normal ca ‘ copiii de azi sunt sensibili la orice. Ii anesteziasa și ii operează la unghiuta.

  • Ralu spune:

    Of, mititica! Mă bucur că se vindecă bine. A fost ca o așchie, e dureros.

  • Nu publica spune:

    Nu există forma de singular „spaghetă” (vezi DOOM ediția a III-a).

  • Florentina spune:

    Domnisoara mea aproape 10 ani s-a taiat in capacul de la cutia de rosii…in timp ce isi pregatea ea sosul pentru spaghete s-a gandit sa aplatizeze usturoiul cu cutitul cum a vazut la Master Chef :D, in loc sa dea cu podul palmei pe cutit a dat in capacul de sos de rosii de alaturi care i-a sectionat muschiul de la degetul mic…in rest tot tacamul Smurd, Alexandrescu, cusut si celebra urare a doctoritei de la Urgenta, ,,continua sa gatesti dar sa nu te mai ranesti,, :d

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dumneavoastră. Pentru mai multe detalii despre gestionarea preferințelor privind cookie-uri, vedeți Politica de utillizare cookie-uri

Sunt de acord