Au plâns trei zile

ioana maria coman dentestet

Maria, Roxana și Ioana

Da, treeeei zile. Din ziua în care le-am spus că marți mergem la dentist.

Rog Comunitatea Mamelor să nu sară în sus cu vorbe de ocară și cu sfaturi nesolicitate. Un pic de răbdare. N-am fost bau-bau și n-am anunțat că mergem la stomatolog pe un ton grav, ca să le sperii. N-am zis-o nici ca pe o pedeapsă. Din contră, a fost așa, un apropo: Marți, după școală, mergem întâi la dentist și apoi la cumpărături.

Și-au început lacrimile. Nu, n-au plâns non-stop, că doar și ele simt nevoia să se mai oprească. Dar m-am tot întrebat de ce. Pentru că n-am folosit niciodată cuvântul stomatolog în loc de sperietoare. Nici n-am amintit de durere. N-am zis nici măcar de cât de teamă îmi era mie de mersul la dentist – dar cumva bănuiesc că asta e, copiii simt, chiar dacă nu spui. Le-am povestit însă că le duc într-un loc frumos, care nu seamănă deloc cu vreun spital. Că acolo sunt jucării, desene animate și pastă de dinți cu gust de căpșune. Că nu, n-o să le facă absolut nimic. OK, aici au început întrebările: Și atunci de ce mergem, dacă nu ne face nimeni nimic? Ca să ne asigurăm că dinții sunt sănătoși. Pff, dar mai bine să nu…

————-

Bun, acesta este momentul în care Comunitatea Mamelor m-ar putea trage de urechi – și ar avea și de ce. Pentru că nu le-am dus pe Ioana și Maria la stomatolog de când sunt mici, mici. E adevărat, sunt vinovată de asta. (Și da, e probabil din cauza fricii mele de dentist, pe care mi-am înfrânt-o abia acum vreun an de zile.) Copiii ar trebui să meargă la stomatolog de când împlinesc un anișor. Apoi, până când împlinesc patru, cinci ani, e bine să meargă la control o dată la câteva luni. Pentru că, oricât de bine și-ar spăla dinții acasă, tot e nevoie de un periaj profesional. Și, dacă apare o carie cât de mică, ea evoluează rapid și poate să afecteze rădăcina dintelui permanent, chiar dacă dintele de lapte se schimbă. Sunt multe astfel de motive, de la cele estetice până la cele care țin de evitarea unor infecții sau ale unor probleme și mai grave. Și, nu în ultimul rând, pentru că cei mici se obișnuiesc cu vizitele la stomatolog și, astfel, n-o să le mai fie frică. Și n-o să treacă prin alea trei zile de plâns și de panică.

————-

S-a făcut marți. Când am intrat în clinică, s-au oprit lacrimile. Sala de așteptare e plină cu jucării, cărți de colorat, creioane. Ba chiar avem și Play Station. Și mai sunt copiii acolo. Și nici unul nu plânge. Și-au încetat și fetele mele.

Când au făcut cunoștintă cu Roxana (și e musai să pun link către profilul ei, pentru că Roxana e cel mai răbdator și mai minunat stomatolog pe care l-am întâlnit), au început chiar să zâmbească. Au urcat în cabinet, au pus întrebări. S-au jucat cu oglinda. Au văzut că nu se întâmplă nimic dureros – doar un control de rutină – și au plecat acasă fericite. Ei bine, ăsta e unul din motivele pentru care îmi place mie la Dent Estet 4 Kids: pe lângă tehnologia de ultimă generație, oamenii de acolo chiar știu să se poarte cu copiii. Toată echipa are pregătire în stomatologia pediatrică – lucrează doar cu copii. Au răbdare, râd cu ei și, cel mai important, prima vizită e, întotdeauna, de împrietenire. Nu începem cu plombatul cariilor, nu ține nimeni copilul de mâini și de picioare, nu îl obligă să facă nimic, nu pleacă de acolo traumatizat. Din contră: cel mic capătă încredere și, în felul ăsta, îi permite stomatologului să-și facă treaba. Mai ales că nu, nu va simți nici o durere.

Revenind la plângăcioasele mele: s-au lăudat tuturor că au fost la dentist și că au fost curajoase. A doua oară au vrut să meargă. Au stat cuminți la periajul profesional – dar musai cu pastă de dinți cu gust de căpșune. Și m-am distrat când au scos din ghiozdan, fiecare, câte un abțibild: cadou pentru Roxana. Mi s-a părut o chestie simpatică, mai ales că a fost o surpriză chiar și pentru mine. Și gata, nu mai avem drame pe tema stomatologului. Iar eu trebuie să îmi calculez altfel timpul – că nu le mai pot lua atât de ușor de acolo, din sala de așteptare, plină cu tot felul de jucării. Deh, dacă seamănă a loc de joacă… Dacă nu mă crezi, uită-te la fotografiile de aici, o să te convingă.

Related Posts

Leave a Comment

No Comments Yet.